Care sunt alternativele vegetale pentru laptele de vacă la copiii mici?

Băuturile vegetale sunt obținute în urma procesării specifice a leguminoaselor, nucilor, cerealelor sau a cartofilor. Cele mai comune exemple sunt: laptele de soia, de migdale și cel de orez.

Deși sunt comercializate și promovate sub denumirea de „lapte” vegetal sau alternative pentru laptele de vacă, acestea nu sunt nici de departe înlocuitori pentru laptele de origine animală, profilul nutrițional fiind în mod cert diferit atât în ceea ce privește tipul, cantitatea, dar mai ales biodisponibilitatea nutrienților conținuți.


Consistența lăptoasă, culoarea asemănătoare a acestor băuturi vegetale, nu le recomandă pentru a fi utilizate în detrimentul laptelui dulce, iar etichetarea acestora cu atributele „natural” sau „organic” nu înseamnă că sunt obligatoriu mai sănătoase sau recomandate în alimentația copilului.

Laptele de vacă este o sursă majoră de calciu, riboflavină, fosfor, acid pantotenic, vitamina B12 și vitamina D (în variantele fortificate), proteine cu valoare biologică crescută și grăsimi naturale benefice. Evitarea consumului de lapte de vacă este foarte probabil să inducă un aport insuficient al acestor nutrienți și tulburări de creștere consecutiv.

Băuturile vegetale fortificate sunt frecvent utilizate în cazul copiilor cu alergie la proteinele laptelui de vacă la copii, dar nu obligatoriu. Dacă sunt tolerate, băuturile pe bază de soia ar putea substitui aportul proteic și cel lipidic care este aproape similar laptelui de vacă 2% grăsime (cu excepția colesterolului care nu este prezent în mod natural în produsele vegetale).

Băuturile vegetale pe bază de orez sau de migdale, în ciuda atribuirii denumirii de „lapte” au un conținut redus de proteine și grăsimi, inadecvate pentru a fi administrate ca înlocuitor primar pentru laptele de origine animală, inclusiv la copiii cu alergie la proteinele laptelui de vacă/capră. Mai mult decât atât, consumul de lapte de orez în cantități similare celui de vacă (în medie 280 ml) constituie un risc pentru expunerea zilnică la arsenic inorganic, din dietă. Prin urmare European Food Standard Agency militează împotriva substituirii laptelui matern sau a formulelor de lapte praf, respectiv a laptelui de vacă fluid cu băuturi pe bază de orez la copii mici atât din prisma calității nutriționale inferioare, dar și a riscului de expunere la arsenic. (4)

Comparație între laptele matern, cel de vacă și băuturile vegetale fortificate (250 ml)

Nutrienți	Lapte matern, matur	Lapte de vacă, integral	Lapte de soia	Lapte de orez	Lapte de migdale	Lapte de cocos	Lapte de cânepă
Calorii	182	155	70-150	120-140	30-130	45-110	60-150
Grăsimi (g)	11	8	0-4	1	2-5	4-10	4-7
Glucide (g)	18	12	3-23	25-29	1-23	1-10	1-21
Proteine (g)	3**	8	6-8	0-2	1-2	0-2	2-5
Vitamina A (mcg RE)	159	112	0-100	0-100	0-100	0-100	0-150
Calciu (mg)	83	291	88-330	22-330	330	0-22	22-385
Vitamina D (UI)	10	5-108	0-90	0-90	0-90	0	0
Vitamina B12 (mcg)	0.13	1.14	1	1	1	0.6	1.3
Mangan (mg)	0.068	0.01	0.16	0.81	-	2.32	0

*Fortificare

** Laptele matern este ideal deoarece conține factori anti-inflamatori, enzime digestive, factori de creștere și imunoglobuline. Prin urmare, nutrienții, precum proteinele din laptele uman, sunt mult mai rapid absorbiți și respectiv utilizați mult mai eficient comparativ cu alte tipuri de lapte, în ciuda cantității relativ reduse.

Sursa: Nutrition Guideline for Healthy Infants and Young Children (1), United States Deptartment of Agriculture (6)

Riscuri nutriționale și toxice ale băuturilor pe bază de plante la copii

Promovarea băuturilor obținute din plante drept alternative sănătoase pentru a înlocui laptele de origine animală și/sau adecvate nutriției copiilor mici, introduce un factor de confuzie în rândul părinților cu privire la alegerile alimentare. Din păcate, aceste produse nu sunt etichetate corespunzător în ceea ce privește administrarea cu precauție copiilor mici.

Având în vedere aportul caloric, proteic și lipidic inferior, atunci când băuturile pe bază de plante reprezintă sursa principală de nutrienți din dietă, situație frecvent întâlnită la copiii între 12 și 24 de luni sau mai mici, crește riscul de faliment al creșterii, de a dezvolta marasm (malnutriție protein-calorică), kwashiorkor (malnutriție proteică) și/sau deficite micronutriente severe (de fier, calciu, vitamina D etc.).

Au fost documentate în jurnalul științific Pediatrics astfel de cazuri de deficiențe nutriționale severe cauzate de consumul a așa-ziselor alternative pentru laptele de origine animală, pornind de la asumpția eronată că astfel de produse vegetale, etichetate drept „naturale”, reprezintă o alegere nutrițională ideală pentru micuți. Într-unul din cazuri produsul a fost reprezentat de lapte de orez fortificat cu vitaminele A și D, însă aportul de proteine s-a dovedit insuficient (1.7 g/litru) comparativ cu cel estimat din laptele de vacă (33 g/litru). În cel de al doilea caz s-a utilizat un preparat de soia care, deși a asigurat un aport proteic adecvat, s-a dovedit deficient în vitaminele A și D, respectiv calciu. (4)


Băuturile pe bază de plante sunt deficitare în multe vitamine și minerale care sunt prezente în mod natural în laptele de vacă, cum sunt de exemplu vitamina B12, vitamina D, riboflavina și zincul, calciul fiind insuficient pentru a asigura un aport corespunzător. Acestea trebuie fortificate pentru a asigura o parte din doza zilnică recomandată pentru acești nutrienți, de aceea trebuie consultată cu mare atenție eticheta nutrițională a produselor.

De asemenea aceste băuturi, cu excepția celor obținute din soia, nu constituie surse eligibile de proteine pentru dieta copiilor.

În cazul băuturilor pe bază de cereale (ovăz, orez), aportul ridicat de carbohidrați, mai ales dacă luăm în calcul și zaharurile adăugate, respectiv cel insuficient de proteine, fac acest „lapte” un produs fără valoare nutrițională în raport cu nevoile nutritive crescute ale copiilor pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a organismului și aportul caloric mare în comparație cu densitatea redusă de nutrienți („calorii goale”).

Produsele vegetale precum soia, nucile de cocos și orezul sunt în mod natural bogate în mangan, iar consumul regulat al acestora ar putea avea drept consecință un aport excesiv de mangan din dietă. Manganul este un oligoelement esențial pentru metabolismul glucidic și lipidic și pentru sănătatea sistemului osos, din păcate cu risc de bioacumulare și intoxicație acută și cronică. Nivelul maxim tolerabil al acestui mineral la copiii mici între 1-3 ani este de 2 mg/zi, respectiv 3 mg/zi la cei cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani. Deși depășirea acestui prag nu presupune obligatoriu efecte adverse toxice, poate în schimb să crească riscul apariției a unor astfel de reacții. Consumul a 500 de ml de băuturi pe bază de soia, orez sau cocos presupune ingestia a circa 0.32 mg, 1.6 mg, respectiv 4.64 mg de mangan.

Concluzia specialiștilor este următoarea: băuturile vegetale fortificate nu sunt alternative corespunzătoare pentru a fi utilizate în dieta sugarilor și nu sunt sigure, respectiv adecvate pentru a substitui laptele dulce în alimentația copiilor mici. (3)

Recomandări pentru consum

Recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății încurajează alăptarea până la vârsta de doi ani și mai mult, în funcție de disponibilitatea și dorința mamei, respectiv a copilului. În primii doi ani de viață băuturile vegetale nu ar trebui să substituie laptele matern, laptele de vacă sau de capră integral omogenizat sau formulele (lapte de vacă/soia) special destinate sugarilor și copiilor mici.

Începând cu vârsta de doi ani, copiilor li se recomandă laptele de vacă integral, iar în funcție de particularitățile copilului se poate opta pentru variantele cu un conținut redus de grăsime (2%, 1% sau degresat) sau băuturile din soia fortificate, având o compoziție nutrițională asemănătoare cu laptele de vacă 2% grăsime în ceea ce privește proteinele și lipidele. Acest lucru nu este valabil și pentru alte băuturi vegetale.

Copiii între 1 și 3 ani trebuie să primească 2 mese de lapte în fiecare zi: 500 ml lapte uman și/ sau formulă de lapte praf de creștere și/sau lapte de vacă/capră/soia. Atunci când copilul este alăptat, completarea până la 500 de ml cu un alt tip de lapte dintre cele recomandate este indicat a se face în timpul meselor solide, oferit într-o căniță.

În cazul în care se oferă o altă băutură pe bază de plante, alta decât cea din soia, copilul trebuie să consume o varietate de alimente cum sunt carnea slabă roșie și de pui, pește, fasole, linte, năut, ouă, tofu și nuci pentru a-i asigura micuțului un aport proteic corespunzător.

Atunci când se alege o astfel de băutură vegetală în detrimentul laptelui de vacă sau soia pentru a fi administrate copiilor de 2 ani și mai mari, trebuie să se țină cont de următoarele aspecte:

• băutura să fie etichetată drept fortificată sau îmbogățită;
• să asigure cel puțin 6 g de proteine per 250 de ml (1 pahar) sau minimum 2.5 g proteine per 100 ml produs, maximum 3.3 g %;
• să asigure cel puțin 30% din aportul zilnic recomandat de calciu și vitamina D per 250 ml (1 pahar) sau minimum 84 mg calciu, respectiv 1.2 mcg (48 UI) de vitamina D la 100 ml produs; și
• să conțină sub 10g zaharuri per 250 ml (1 pahar) sau maximum 4 g zaharuri la 100 ml (atenție! la zahărul adăugat). (1)

Băuturile obținute prin procesarea nucilor, a orezului și a altor cereale nu sunt echivalentul laptelui, lucru valabil inclusiv pentru dieta copiilor cu alergie la proteinele din laptele de vacă/capră sau cel de soia. Nutrienții esențiali prezenți în lapte vor fi aduși în acest caz într-o manieră strategică, bine stabilită, din alimentele ce reprezintă surse concentrate în aceste nutrimente cheie, iar băuturile pe bază din plante pot fi consumate ocazional în cadrul unei diete sănătoase pentru gustul plăcut, consistența asemenea sau pot fi utilizate la prepararea unor feluri de mâncare, dar nu ca înlocuitor primar al laptelui animal.