Influența părinților asupra comportamentului alimentar la copii

Autor: Acasandrei Mihaela | Actualizat la 22-03-2016, 1821 vizualizări
Influența părinților asupra comportamentului alimentar la copii
Părinții pot să exercite o influență majoră asupra comportamentului alimentar al copiilor, ulterior asupra statusului nutrițional și ponderal al acestora. În primii ani de viață, corespunzători perioadei de debut a diversificării alimentației și a micii copilării (1-3 ani), prin răbdare, implicare și informare corectă, părinții pot induce o serie de obiceiuri alimentare sănătoase care să le asigure copiilor o creștere și dezvoltare armonioasă, obiceiuri care pot să persiste și la vârsta adultă.

Cel mai frecvent părinții se confruntă cu problemele specifice ale mediului modern în care activează. Aceștia se confruntă cu un volum copleșitor de informații cu privire la ce este bine sau nu pentru copiii lor, iar timpul pare tot mai limitat și insuficient pentru a reuși să țină pasul cu ritmul de dezvoltare, preferințele, unicitatea și nevoia constantă de atenție și suport a copiilor.

În aceste momente, părintele tinde să își impună propriile convingeri și idei preconcepute în privința alimentelor și a nutriției, nefiindu-i respectate preferințele alimentare și nevoile nutritive ale micuțului. Involuntar, părinții pot ajunge să ignore capacitatea copilului de auto-reglare a aportului alimentar conform stimulilor senzației de foame sau sațietate și a nevoilor nutriționale semnificativ scăzute, comparativ cu primul an de viață.

Deseori sunt impuse diverse restricții alimentare, copilul fiind supus presiunii de a se alimenta conform impresiei părinților că ar fi sau nu suficient, că ar fi sau nu bun/sănătos pentru el, ceea ce poate genera anxietate și disconfort în timpul meselor.

Felul în care este hrănit copilul este soluția pentru prevenirea dificultăților în privința alimentației la vârsta copilăriei

Aceste lucruri se pot traduce odată cu înaintarea în vârstă prin dificultăți în alimentare și posibile tulburări de comportament alimentar (supraalimentare și suprapondere/obezitate, alimentație selectivă, etc.), ambele caracterizate de o relație defectuoasă cu alimentele. Acestea ar putea fi în cele mai multe cazuri prevenite prin educația nutrițională și exemplul propriu, corespunzătoare.

Perioada imediat următoare primului an de viață este în principal caracterizată prin tranziția de la o alimentație predominant lactată la un plan alimentar similar (dar nu identic!) cu cel al adulților. Acest interval de timp constituie punctul critic pentru dezvoltarea preferințelor alimentare, de preferat cele promotoare de obiceiuri alimentare sănătoase.

Modul de abordare al actului de hrănire poate influența decisiv comportamentul alimentar al micuțului. Aceasta trebuie identificată și corectată la nevoie. Ideală este „nutrirea” copilului. Pornind de la definiția termenului „a nutri”(a hrăni, a alimenta, a cultiva o idee), prin această abordare se urmărește acoperirea cerințelor nutriționale ale organismului în creștere și deprinderea comportamentelor alimentare corespunzătoare. Pe lângă acestea se dorește educarea pentru o alimentație sănătoasă care să poată fi menținută pe tot parcursul vieții de către copil. Extremele sunt reprezentate în principal de controlul excesiv și strictețea manifestate de către părinți  (stilul autoritar) în cadrul meselor, iar la polul opus se regăsește stilul permisiv.

Restricțiile și impunerea propriilor convingeri vizavi de alimente pot influența comportamentul alimentar la copii

Deși  intenția reală este de a modela preferințele și obiceiurile alimentare într-un sens pozitiv, adoptarea unei atitudini autoritare prin care se dorește controlul extern asupra ingestiei de alimente a copilului (a ceea ce, cum și cât mănâncă acesta) poate influența negativ atât aportul, dar mai ales comportamentul alimentar al micuțului.

Cea mai frecventă situație este reprezentată de concentrarea atenției și energiei, atât a părinților dar și a copiilor, asupra consumului integral al cantității de alimente din farfurie („termină tot din farfurie!”). Acest lucru poate altera răspunsul fiziologic al copilului la stimulii foamei și ai sațietății. Copilul își va regla aportul alimentar independent de cerințele nutriționale și energetice ale organismului. Un astfel de comportament poate conduce la ingestie suplimentară de calorii, în special în cazul unei diete dense din punct de vedere energetic, constituind un factor de risc pentru apariția supraponderii și a obezității.


Constrângerea copiilor să consume unele alimente poate induce aversiune față de acestea

În alte cazuri, încercând să încurajeze aportul de fructe și legume, unii părinți pot exercita o presiune negativă asupra copiilor pentru a le consuma. Această atitudine autoritară poate determina la copii o aversiune față de această grupă alimentară. Metoda constrângerii este contestată de către specialiști deoarece induce o atmosferă ostilă în timpul meselor. De asemenea, nu le permite copiilor să realizeze aportul alimentar corespunzător în funcție de semnelele interne de sațietate și de preferințele proprii pentru alimente.

În mod paradoxal, copiii supuși presiunii parentale de a consuma anumite alimente considerate „sănătoase”, prezintă un status nutrițional și ponderal precar. Din pricina instalării precoce a senzației de sațietate și a consumului unei varietăți restrânse de alimente induse de această metodă inadecvată, copiii pot prezenta dificultăți de a câștiga în greutate, conform graficelor de creștere pentru vârstă și sex la copii.

Copiii trebuie învățați să accepte și să placă alimentele

Copii manifestă în mod fiziologic o toleranță scăzută față de gustul amar, asociat consumului anumitor legume, prin urmare acceptarea acestora poate fi dificilă. De asemenea, autonomia copilului cu privire la consumul sau refuzul anumitor alimente trebuie respectată, fiind caracteristică perioadei de vârstă. În mod intuitiv, acest comportament poate fi asociat capriciilor alimentare, fapt care poate crea frustrare și anxietate în rândul părinților. Cu toate acestea, părinții, dând dovadă de calm, răbdare și suport, trebuie să își învețe copiii că este normal să învețe să le placă și să accepte alimentele, în special cele noi introduse în dietă. 

Restricțiile severe ale alimentelor tip „junk-food” pot accentua dorința copiilor de a le consuma

Având în vedere globalizarea și stilul de viață modern, copiii sunt expuși în mod excesiv la alimente cu valoare nutrițională modestă, nehrănitoare care conțin foarte multe calorii, provenite în special din grăsimi nesănătoase și adaos de zaharuri (băuturi carbogazoase, sucuri de fructe îndulcite și/sau naturale în exces, produse de cofetărie, patiserie, brutărie, iaurturi cu adaos de zahăr, pizza).

Există situații în care părinții le impun copiilor restricții severe cu privire la consumul de alimente intens palatabile (alimente apetisante, foarte gustoase, însă concentrate din punct de vedere caloric), cu scopul de a descuraja alegerile alimentare nesănătoase. Deși părinții consideră că această metodă îi va determina pe copii să prefere alternativele sănătoase ale produselor hipercalorice, deseori efectul este cel opus. Restricționarea alimentelor de regulă accentuează dorința de consum a acestor produse.

O restricție moderată a alimentelor nehrănitoare poate fi benefică. Nu este nevoie ca acestea să fie eliminate total din dietă pentru a avea copilul o alimentație sănătoasă. În schimb, trebuie consumate în cantități raționale, ocazional, suficient cât să îi satisfacă pofta/curiozitatea/dorința micuțului. Se consideră că „nu există alimente nesănătoase, doar diete nesănătoase”. Fiecare copil trebuie învățat când și în ce cantitate poate să le includă în planul alimentar astfel încât să aibă o alimentație sănătoasă.

Alimentele nu sunt „bune” sau „rele”, alimentele sunt „gustoase”

Nu este indicat ca alimentele să fie prezentate copiilor ca fiind „bune” sau „rele”. În primul rând, aceștia nu sunt capabili să înțeleagă cei doi termeni: copiii consumă alimentele în funcție de gustul acestora, nu pentru sănătate sau proprietățile pe care le dețin. Mai mult decât atât, deoarece copiii acceptă cu dificultate unele alimente catalogate drept „bune/sănătoase”, în special legumele și vegetalele, aceștia pot ajunge la concluzia că alimentele „sănătoase” nu sunt agreabile.

De asemenea, această practică poate induce frică vizavi de consumul anumitor alimente, care sunt „rele” sau „îi pot face rău”. Părinții trebuie să-i îndrume pe copii către stabilirea unei relații pozitive cu alimentele hrănitoare oferindu-le varietate prin gust și conținutul bogat și divers în nutrienți.

Copiii trebuie să fie educați să se alimenteze într-un mod rațional

La polul opus se regăsește stilul indulgent de hrănire al micuțului. Această modalitate este caracterizată prin permisivitatea excesivă, mai exact, copilului i se permite să se alimenteze cu ce dorește, când dorește și/sau în ce cantitate dorește. În mod aparent, îi sunt respectate de către părinți preferințele alimentare și autonomia de a-și regla aportul alimentar în funcție de stimulii proprii de foame sau sațietate, însă acesta nu este educat cu privire la importanța nutriției și alimentației echilibrate.

Deși stilul permisiv poate părea modul ideal de a alimenta copilul, deoarece nu se exercită presiune negativă asupra lui, acesta prezintă o serie de dezavantaje. Micuțului nu i se oferă o structură cu privire la orarul meselor. Nefiind stabilite anumite limite în special în privința alimentelor dense caloric, copilul se poate confrunta în viitorul apropiat cu surplusul ponderal, suprapondere sau obezitate infantilă.

Educația nutrițională este deficitară până în acest punct, deoarece copilul nu este învățat să raționalizeze ceea ce consumă, iar copiii tind fie să consume mai mult decât au nevoie, fie să se subalimenteze.

Contextul social este un factor decisiv în procesul de acceptare al alimentelor

De asemenea, contextul socio-emoțional reprezintă unul dintre factorii determinanți ai achiziției informației nutriționale, dar mai ales pentru întemeierea unei relații funcționale între copii și alimente. Acesta poate avea implicații semnificative vizavi de modelarea preferințelor, respectiv a aportului alimentar. Copiii dezvoltă frecvent aversiuni față de alimentele asociate cu experiențe sociale negative în timpul meselor și preferă alimentele consumate într-un context social plăcut.        

Alimentele nu trebuie utilizate drept recompense

Utilizarea recompenselor alimentare pentru a „premia” un comportament pozitiv (de exemplu, „dacă termini tot din farfurie/ strângi jucăriile etc. primești desert”) sau invers, utilizarea recompenselor de altă natură pentru a răsplăti un obicei alimentar („dacă mănânci legumele/ mănânci tot din farfurie etc. poți să te uiți la televizor”) pot avea un impact negativ asupra comportamentului alimentar al copilului. Acesta nu este motivat să învețe să mănânce sănătos din propria inițiativă, prin urmare comportamentul alimentar sănătos nu va fi adoptat pe termen lung. Acesta va fi manifestat cât timp va fi valabilă recompensa.

Alimentele nu trebui folosite pentru a-l consola pe copil, pentru a-l „mitui” sau pentru a-l disciplina. Acestea nu trebuie oferite ca răspuns la nevoile emoționale ale copilului. În caz contrar, cel mic va dezvolta pe parcursul copilăriei o relație necorespunzătoare cu alimentele, caracterizată prin aport alimentar excesiv inițiat de anumite emoții, frecvent negative, sau din contră, va manifesta un comportament restrictiv din punct de vedere alimentar ca răspuns la diferite trăiri emoționale (stres, anxietate, tristețe etc.).

Consumul de alimente are rol anxiolitic, de a crea o stare de confort pentru o perioadă scurtă de timp, urmat deseori de sentimente de vinovăție, rușine. Copilul în cauză va întâmpina probleme cu privire la excesul sau deficitul de greutate, cu impact asupra fizicului, dar în special asupra psihicului fragil al acestuia.

Adoptarea unei atitudini democratice îi poate oferi părintelui suficient control pentru a iniția o alimentație sănătoasă, fără a încălca nevoile și dorințele copilului

Ideală este adoptarea stilului democratic și echilibrat de alimentare al copilului. În acest caz, părintele deține controlul cu privire la modul în care sunt oferite și prezentate alimentele. Acesta este responsabil pentru întrocmirea și respectarea orarului meselor și oferirea unei varietăți rezonabile de alimente la fiecare masă.

De asemenea, părintele are rolul de a crea și a menține o atmosferă agreabilă în timpul servirii meselor. În acest mod, actul fiziologic de alimentare poate să devină o experiență plăcută pentru micuț și în același timp, o oportunitate pentru a învăța lucruri noi. Astfel, copilului îi revine decizia asupra a ceea ce dorește să consume, implicit a cantității de alimente pe care este dispus să o mănânce, fiindu-i respectat apetitul și preferințele alimentare.

În timpul alocat preparării meselor și servirii acestora pot să apară multiple ocazii care să genereze frustrare și anxietate părinților. Stilul de viață modern și accesul constant la informație îi determină pe părinți să își contruiască așteptări iraționale, amplificând temerile firești ale acestora, cu privire la alimentația copilului („mănâncă suficient?”, „consumă suficiente fructe și/sau legume?”, „cum să îl conving să mănânce legume?”, etc.). În aceste condiții, este dificil pentru ambele părți (adulți și copii) să construiască o relație sănătoasă cu alimentele.

Cu toate acestea, prin însușirea acestui stil, atât părinții, dar mai ales copiii au parte de numeroase avantaje. Copiii care au fost educați în acest stil au tendința să consume o varietate și o cantitate semnificativ crescută de fructe, legume și produse lactate. De asemenea, aceștia tind să adopte obiceiuri alimentare sănătoase, incluse în cadrul unui stil de viață echilibrat și activ. Prin urmare, părinții sunt mult mai relaxați și depășesc cu răbdare, calm și înțelegere fiecare provocare pe care alimentația unui copil o presupune.

Educația nutrițională la copii nu se caracterizează prin fragmentarea alimentului în principii nutritive

Un alt aspect care nu trebuie trecut cu vederea este felul în care îi sunt prezentate alimentele copilului. Educația nutrițională nu trebuie să constea în prezentarea nutrienților din alimente (de exemplu, „mănâncă morcov pentru că este bogat în vitamina A și te ajută să vezi mai bine” sau „mănâncă și/toată cărnița; ea conține proteine și te face mare și puternic”). De asemenea, alimentele trebuie prezentate într-un mod neutru.

Copilul poate învăța cel mai bine aspecte legate de nutriție, conform capacității lui de înțelegere, prin servirea unei varietăți de alimente care să-i ofere posibilitatea de a alege ceea ce dorește să mănânce, fără a resimți presiune și anxietate. În acest mod, acesta va lua contact cu o diversitate de alimente și va învăța să se bucure de acestea, să le consume cu plăcere, astfel va beneficia de o relație echilibrată cu alimentele.
Bibliografie:
(1) Fearless Feeding: How to Raise Healthy Eaters from High Chair to High School - Jill Castle, Maryann Jacobsen
(2) It`s Not About the Broccoli: Three Habits to Teach Your Kids for a Lifetime of Healthy Eating - Dina Rose
(3) Getting to Yum: The 7 Secrets of Raising Eager Eaters
(4) Helping Your Child with Extreme Picky Eating - Katja Rowell, Jenny McGlothlin
(5) French Kids Eat Everything - Karen Le Billon
(6) How to Feed Your kids: Four Steps to Raising Healthy Eaters - Katja Leccisi
(7) The benefits of authoritative feeding style: caregiver feeding styles and children’s food consumption patterns, link: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0195666304001448
(8) Hungry for Love: The Feeding Relationship in the Psychological Development of Young Children, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4690704/
(9) Mind over milkshakes: mindsets, not just nutrients, determine ghrelin response, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21574706
(10) Parental influence on children’s food preferences and energy intake, link: http://www.eufic.org/article/en/health-and-lifestyle/food-for-all-ages/artid/Parental-influence-children-food-preferences-and-energy-intake/
Alte articole:
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Centrul de sanatate pentru copii Dobling
Servicii medicale pentru copii în Viena cu suport în limba română.
Secțiuni:
Îngrijirea copiilor

Totul despre îngrijirea copilului, in fiecare etapa a vieții sale: nou-născut, sugar, copil mic.

Alimentație

Alăptare, diversificare și principii de alimentație corectă a bebelușului și a copilului mic.

Somnul la copii

Despre fazele somnului la bebeluși, necesarul de somn și cum trebuie educat copilul pentru un somn fără probleme.

Dezvoltarea normală a copilului

Această secțiune răspunde la întrebarea: Bebelușul meu este normal din punct de vedere fizic și neurologic?

Educația copiilor

Informatii bazate pe surse oficiale si dovezi stiintifice privind modul in care trebuie sa te comporti cu copilul tau.

Afecțiuni întâlnite la copii

Informații complete despre cele mai frecvente boli ale bebelușilor și copiilor mici prezentate pe înțelesul părinților.

Articole recente:
Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.