Suplimente nutritive recomandate copiilor

Vitaminele și mineralele sunt foarte importante pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a copiilor. În general, ele pot fi preluate dintr-o alimentație echilibrată, nefiind necesară suplimentarea prin pastile. O dietă corectă include produse lactate, fructe și legume, cereale integrale și alimente bogate în proteine, spre exemplu carne de pui, pește, ouă, nuci. (1)

Vitamina A se întâlnește în ficat, carne, lapte, ouă, portocale, morcovi și cartofi dulci. Ea are rol în sănătatea ochilor, a pielii, în creștere și dezvoltare, precum și în asigurarea unei funcții imunitare corespunzătoare. (2)

Vitamina B1 (tiamină) poate fi preluată din pește, carne și pâine integrală. Rolul ei este de a ajuta la eliberarea energiei din alimente, pentru o bună funcționare a creierului și mușchilor. (2)

Vitamina B2 (riboflavina) se găsește în lapte, brânză, iaurt, ouă, extract de drojdie și pâine, ajutând la eliberarea energiei din alimente. (2)

Vitamina B3 (niacina) se întâlnește în carnea de pui, pește, nuci și extractul de drojdie.

Vitamina B6 (piridoxina) poate fi preluată din pește, cereale integrale, legume, nuci și carne. Ea ajută la eliberarea energiei din proteine, contribuind la producerea eritrocitelor și în buna funcționare a creierului. (2)

Vitamina B12 (cobalamina) se regăsește în carne, pește, ouă și lapte, promovând creșterea. Deficitul poate duce la anemie. (2)

Vitamina C (acidul ascorbic) se întâlnește în fructe și legume, mai ales în citrice, kiwi, ardei gras și cartofi. Rolul ei este în formarea colagenului, lupta împotriva infecțiilor și absorbția fierului din alimente. De asemenea, menține sănătatea dinților, oaselor și gingiilor. (2)

Vitamina D, cu rol în absorbția calciului, se regăsește în cantități mici în peștele gras, albușul de ou, ciuperci și unt. Corpul nostru sintetizează majoritatea cantității de vitamina D din expunerea la soare. Deficitul poate determina rahitism și tulburări osoase. (2)

Vitamina E ajută la întărirea sistemului imunitar și la dezvoltarea sănătoasă pielii și ochilor. Ea poate fi preluată din uleiul de floarea soarelui, margarină, semințe și nuci. (2)

Vitamina K se regăsește în legumele cu frunze verzi (broccoli, spanac), ouă și fasole. Ea are rol în coagularea sângelui. (2)

Acidul folic poate fi regăsit în legumele cu frunze verzi, ficat, cereale. Rolul sau este în absorbția proteinelor și formarea de noi celule. (2)

Calciul, cu rol în sănătatea oaselor și dinților, se întâlnește în lapte, brânză, iaurt, sardine, somon, tofu și varză kale. Deficitul poate determina rahitism, osteopenie și osteoporoză. (2)

Iodul poate fi preluat din fructe de mare, sare iodată și pâine realizată cu sare iodată. Majoritatea brutariilor și supermarketurilor produc pâine cu sare iodată, ceea ce asigură necesarul zilnic al unei persoane. Iodul este important pentru dezvoltarea normală a țesuturilor și în procesul de creștere a copilului. Deficitul poate cauza gușă și tulburări intelectuale.

Fierul ajută la funcționarea creierului, transportul oxigenului în organism și producția de eritrocite. El se regăsește în carne, ficat, pui, fructe de mare, albuș de ou, fasole uscată. Vârsta copilăriei este marcată de o predispoziție mai mare a deficitului de fier, în comparație cu adulții, deoarece copiii necesită cantități mari de fier în procesul de creștere. Deficitul poate fi întâlnit și la cei cu o dietă vegetariană sau vegană, cu boală celiacă sau cu sângerări gastrointestinale. De asemenea, adolescentele care au menstruații abundente pierd cantități crescute de fier. Lipsa fierului în organism determină oboseală, paloare și tulburări de concentrare. (2)

Zincul, care favorizează vindecarea rănilor și buna funcționare a sistemului imunitar, se întâlnește în pui, lapte, semințe, tofu, cereale integrale și fructe de mare. (2)

Copiii care au o alimentație vegetariană sau vegană ar putea avea nevoie de suplimentarea cu vitamina B12, având în vedere că ea se regăsește doar în produsele animale. De asemenea, suplimentele ar putea fi benefice la copiii cu boală celiacă, care nu absorb corespunzător toate vitaminele și mineralele. Mai mult, copiii cu poftă scăzută de mâncare, care consumă băuturi bogate în zahăr, care iau anumite medicamente sau au anumite patologii cronice ce interfera cu absorbția vitaminelor ar putea lua suplimente. (1)

Chiar dacă majoritatea copiilor își pot lua vitaminele și mineralele din dietă, ghidurile britanice recomandă administrarea zilnică de suplimente cu vitamina A, vitamina C și D la copiii cu vârste cuprinse între 6 luni și 5 ani. La bebelușii care primesc peste 500 ml de formulă de lapte pe zi nu ar trebui să se mai administreze suplimente cu vitamine, întrucât aceasta conține cantitățile suficiente de nutrienți. (3)

Copiii alăptați ar trebui să primească încă de la naștere (și până la vârsta de 1 an) 8,5-10 micrograme de vitamină D, chiar dacă mama ia pastile cu conținut în vitamina D. (3)

Copiii între 1 și 4 ani ar trebui să ia zilnic o doză de 10 micrograme de vitamina D. (3)