De ce doare la alăptare: mameloane crăpate și canal de lapte blocat

Cât de multă durere este normală?

În primele zile de alăptare este obișnuit ca mameloanele să fie ușor sensibile, până se obișnuiesc cu suptul repetat al bebelușului, iar acest disconfort trece de obicei singur în câteva zile. Nu este însă normal ca durerea să fie intensă, să dureze pe tot parcursul suptului sau să lase mameloanele crăpate — o durere de acest fel are de obicei o cauză care poate fi corectată, iar primul lucru de verificat este atașarea bebelușului la sân.^[1]

Atașarea corectă la sân — de ce contează atât de mult

Un bebeluș care prinde în gură doar mamelonul, fără suficient din areolă, provoacă durere la fiecare supt și poate crăpa pielea mamelonului; o atașare incorectă, necorectată, poate scădea serios atât cantitatea de lapte pe care o primește bebelușul, cât și producția de lapte a mamei.^[1]

Pentru o atașare corectă, ține bebelușul piele pe piele, cuprinde sânul în palmă și atinge buza lui inferioară cu mamelonul, ca să deschidă gura larg, ca la un căscat; apropie-l apoi de tine cu mamelonul îndreptat spre cerul gurii — adu bebelușul la sân, nu sânul la bebeluș. Dacă simți disconfort sau observi că gura lui nu e larg deschisă pe areolă, rupe ușor sucțiunea introducând un deget curat între sân și gingiile lui, apoi reia atașarea.^[2]

Ce ajută cu adevărat mameloanele crăpate și dureroase

Dacă mameloanele sunt deja sensibile sau crăpate, câteva măsuri simple grăbesc vindecarea:^[1]

• Verifică din nou atașarea la fiecare supt — buzele și gingiile bebelușului trebuie să fie pe areolă, nu doar pe mamelon — și schimbă poziția de alăptare de la un supt la altul.
• Spală sânii doar cu apă caldă; evită săpunul, care usucă și irită pielea mamelonului.
• Evită umezeala prelungită pe mameloane între supturi; usucă-le prin tamponare ușoară, nu prin frecare.
• După ce le-ai uscat, aplică o picătură de colostru sau lapte matern, sau puțină lanolină medicinală purificată — cremele și loțiunile obișnuite, de regulă, nu ajută și pot chiar agrava iritația.
• Dacă folosești scoici din plastic pentru mameloane inversate, scoate-le după maximum 30 de minute, iar tampoanele de sân cu strat de plastic evită-le — ambele rețin umezeala.

La majoritatea femeilor, sensibilitatea mameloanelor este temporară și nu ar trebui să oprească alăptarea; dacă durerea nu se ameliorează în câteva zile de la corectarea atașării, e momentul să ceri ajutorul medicului pediatru sau al unui consultant în lactație.^[1]

Când durerea nu trece: frenul lingual scurt (anchiloglosia)

Uneori mama face totul corect — atașare bună, poziții variate — și durerea persistă. O cauză posibilă este anchiloglosia: frenul lingual, pliul de sub limbă, este atașat prea aproape de vârful limbii și limitează mișcarea ei în sus și înainte, ceea ce poate face suptul mai puțin eficient.^[3]

O analiză a 39 de studii, care au inclus 5.730 de bebeluși cu anchiloglosie, a arătat că, la bebelușii cu anchiloglosie netratată, mamele au raportat un scor mediu al durerii mamelonului de 4,9 din 10 — mai mare decât scorurile obișnuite la mamele care alăptează fără leziuni ale mamelonului — iar aproape jumătate dintre cazuri (49,3%) au avut dificultăți de alăptare, cu 1 din 5 mame (20,3%) care au renunțat la alăptare mai devreme decât ar fi vrut, înainte de orice intervenție.^[4]

O a doua analiză, pe 21 de studii, a arătat că, după frenotomie — secționarea simplă a frenului lingual — durerea mamelonului scade semnificativ, cu o ameliorare importantă la 5-15 zile și la o lună de la procedură, alături de o îmbunătățire clară a calității atașării la sân; autorii ei recomandă ca frenotomia să fie oferită perechilor mamă-bebeluș care au dificultăți de alăptare documentate, legate de anchiloglosie.^[5]

Majoritatea bebelușilor cu fren lingual scurt se pot alăpta însă normal fără nicio intervenție, iar frenotomia ar trebui recomandată cu prudență, nu de rutină — decizia se ia împreună cu medicul, după ce alte cauze ale durerii, în primul rând atașarea, au fost verificate și corectate.^[3]

Canalul de lapte blocat: cum îl recunoști

Un canal de lapte blocat se simte ca un nodul dureros, uneori roșu sau iritat la atingere, într-o singură zonă a sânului. Apare de obicei când programul de alăptare se schimbă brusc, sânul nu se golește suficient la un supt, poziția de alăptare rămâne mereu aceeași sau hainele ori sutienul sunt prea strâmte.^[6]

Ce faci — și ce nu mai faci — când ai un canal blocat

Cel mai important este să continui alăptarea, nu să o oprești brusc — un sân neglijat riscă să se angorjeze, ceea ce poate agrava blocajul. Alăptează des, oferă mai întâi sânul dureros dacă poți suporta, pentru că bebelușul suge cel mai eficient la începutul suptului, și schimbă poziția de la un supt la altul, ca laptele să se dreneze din toate zonele sânului; dacă bebelușul nu golește complet sânul, poți extrage manual sau cu pompa laptele rămas.^[6]

Recomandările s-au schimbat însă față de ce se spunea în urmă cu câțiva ani: o analiză recentă a dovezilor arată că masajul agresiv al sânului, pompatul excesiv făcut ca să „golească" sânul, supraalimentarea frecventă și aplicarea de căldură nu mai sunt recomandate în sânul dureros și inflamat, pentru că pot agrava situația — stimularea excesivă a producției de lapte și traumatismul țesutului prin masaj agresiv cresc chiar riscul de mastită. Prevenția reală stă în tehnica de alăptare corectă, în primul rând o atașare bună a bebelușului, și în alăptarea directă la sân ori de câte ori este posibil, în locul pompării frecvente.^[7]

Hainele și sutienele largi, care nu apasă pe sân, ajută la prevenirea blocajelor, la fel ca evitarea somnului pe burtă și variația constantă a poziției de alăptare.^[6]

Când mergi la medic

Cere ajutor medical dacă nodulul din sân rămâne mai mult de câteva zile, crește în dimensiune sau roșeață, sau dacă apar febră ori durere accentuată — sunt semne că blocajul a evoluat spre o inflamație mai amplă a sânului.^[6]

Mastita de lactație, inflamația sânului la femeile care alăptează, are în Statele Unite o incidență estimată de aproximativ 10% — 1 din 10 mame — și apare cel mai frecvent în primele 3 luni după naștere. Se diagnostichează de obicei clinic, prin febră, stare generală alterată, sensibilitate localizată a sânului și roșeață a pielii de deasupra, fără să fie nevoie de analize sau de imagistică; o ecografie, pentru a căuta un abces, este utilă la femeile cu imunitatea scăzută sau când simptomele se agravează ori revin. Cele mai multe cazuri de mastită sunt date de inflamație, nu de o infecție propriu-zisă.^[7]

Dacă durerea la alăptare nu se ameliorează deloc, deși ai corectat atașarea și ai variat poziția timp de câteva zile, cere ajutorul medicului pediatru sau al unui consultant în lactație^[1] — inclusiv pentru verificarea frenului lingual al bebelușului.

Concluzii

Durerea la alăptare are, în marea majoritate a cazurilor, o explicație și o soluție: o atașare corectată, o poziție schimbată, o rutină simplă de îngrijire a mameloanelor sau, atunci când e cazul, evaluarea unui posibil fren lingual scurt. Un canal de lapte blocat se rezolvă cel mai bine prin alăptare continuă și drenaj blând, nu prin masaj agresiv sau pompat suplimentar. Cu ajutorul potrivit la momentul potrivit, majoritatea femeilor pot depăși aceste obstacole și pot continua alăptarea confortabil.