Vaccinul antigripal la copii: cine are nevoie de el și cât de bine protejează

De ce este gripa o amenințare reală pentru copii

La nivel mondial, gripa sezonieră produce anual aproximativ 1 miliard de cazuri, dintre care 3-5 milioane sunt forme severe, iar numărul deceselor prin complicații respiratorii legate de gripă este estimat între 290.000 și 650.000 pe an. Aproape toate decesele copiilor sub 5 ani cauzate de infecții respiratorii joase asociate gripei (99%) apar în țările cu resurse medicale limitate, ceea ce arată cât de mult contează accesul la prevenție și îngrijire^[1].

La copii, gripa este mai periculoasă decât o răceală obișnuită. Cei sub 5 ani, în special sub 2 ani, și copiii de orice vârstă cu boli cronice (astm, diabet, boli cardiace, neurologice) au riscul cel mai mare de complicații: sinuzită, otită, pneumonie, deshidratare, agravarea unei boli cronice preexistente și, rar, encefalopatie. Doar în Statele Unite, spitalizările legate de gripă la copiii sub 5 ani au variat între 6.000 și 25.000 pe an, iar în sezonul 2023-2024, 70% dintre copiii spitalizați cu gripă aveau cel puțin o boală cronică asociată. Deși rar, gripa poate fi și fatală la copii: numărul deceselor pediatrice raportate anual a variat între 37 și 297, iar aproape 90% dintre copiii care au murit din cauza gripei în sezonul 2024-2025 nu erau vaccinați complet^[2].

Cine ar trebui vaccinat

Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea antigripală anuală mai ales copiilor între 6 luni și 5 ani, femeilor însărcinate, persoanelor peste 65 de ani, celor cu boli cronice și personalului medical^[1]. În Statele Unite, recomandarea Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) merge mai departe: toată lumea de la 6 luni în sus ar trebui să facă vaccinul antigripal în fiecare an, cu foarte puține excepții. Vaccinarea este cu atât mai importantă pentru copiii cu risc crescut de complicații: boli cronice pulmonare (inclusiv astm), cardiace, renale, hepatice, neurologice sau metabolice, precum și pentru cei cu sistemul imunitar slăbit. Singurele contraindicații clare sunt vârsta sub 6 luni (prea mic pentru acest vaccin) și o alergie severă, confirmată, la o doză anterioară sau la o componentă a vaccinului^[3].

În România, decizia pentru un copil anume se ia împreună cu medicul de familie sau cu pediatrul curant: ei știu ce tipuri de vaccin antigripal sunt disponibile în sezonul respectiv, de la ce vârstă se pot folosi și dacă cel mic intră într-una dintre grupele de risc de mai sus. Discuția e bine să aibă loc cu câteva săptămâni înainte de sezonul rece, nu în plin val de gripă.

Tipurile de vaccin: injectabil sau spray nazal

Există două forme principale de vaccin antigripal pentru copii. Vaccinul injectabil, cu virus inactivat, este aprobat de la vârsta de 6 luni. Spray-ul nazal (vaccinul viu atenuat) este aprobat, în Statele Unite, pentru persoanele între 2 și 49 de ani^[2]. În Regatul Unit, el este chiar forma preferată pentru copiii de 2-16 ani (și pentru cei de 17 ani care au o boală cronică), pentru că se administrează fără ac, dar nu i se recomandă tuturor: copiii sub 2 ani, cei cu o reacție alergică severă la o doză anterioară de spray sau la o componentă a lui (spray-ul conține o cantitate mică de gelatină de origine porcină), cei cu alergie severă la ou care a necesitat tratament la terapie intensivă, cei cu imunitate sever scăzută sau care locuiesc cu o persoană cu imunitate sever scăzută, și cei cu astm tratat cu steroizi orali pe termen lung sau cu o criză de astm în ultimele 72 de ore, ar trebui să primească în schimb vaccinul injectabil^[4].

Compoziția vaccinurilor se ajustează anual, în funcție de tulpinile care circulă cel mai probabil. Pentru că tulpina B/Yamagata nu a mai fost detectată din martie 2020, toate vaccinurile antigripale folosite în Statele Unite în sezonul 2024-2025 au fost trivalente (protejează împotriva a trei tulpini, nu patru), fără ca acest lucru să scadă protecția așteptată, pentru că acea tulpină practic a dispărut din circulație^[5].

O întrebare frecventă a părinților este dacă spray-ul nazal protejează la fel de bine ca injecția. O analiză sistematică a studiilor randomizate care au comparat direct cele două forme la copii nu a găsit, per ansamblu, o diferență semnificativă de eficacitate, dar în studiile mari, multicentrice, spray-ul nazal trivalent s-a dovedit chiar superior injectabilului trivalent. Din punctul de vedere al siguranței, printre aproape 18.000 de copii incluși în aceste studii au fost raportate doar 23 de reacții adverse grave posibil legate de vaccinare, fără diferență semnificativă între cele două forme^[6].

Cât de bine protejează vaccinul

Eficacitatea vaccinului antigripal variază de la un sezon la altul, în funcție de cât de bine se potrivesc tulpinile din vaccin cu cele care circulă efectiv. În sezonul 2024-2025, estimările interimare din Statele Unite arată că, la copiii și adolescenții sub 18 ani, vaccinul a redus cu 32-60% (în funcție de rețeaua de monitorizare) riscul de a face o gripă pentru care copilul a ajuns la consultație în ambulatoriu și cu 63-78% riscul de spitalizare^[7]. Aceste cifre, deși nu înseamnă protecție absolută, arată o reducere importantă tocmai a formelor care contează cel mai mult - cele care duc la internare. Corpul are nevoie de aproximativ două săptămâni de la vaccinare pentru a produce anticorpi de protecție, motiv pentru care vaccinarea făcută din timp, înainte de vârful sezonului de gripă, oferă cea mai bună protecție^[2].

Siguranța și reacțiile adverse

Cele mai multe reacții adverse sunt ușoare și dispar în 1-2 zile. După spray-ul nazal pot apărea nas înfundat sau secreții nazale, lipsa poftei de mâncare, oboseală sau durere de cap. După vaccinul injectabil sunt frecvente durerea sau roșeața la locul injectării, o ușoară creștere a temperaturii și dureri musculare. Reacțiile alergice severe (anafilaxia) sunt foarte rare, iar personalul care administrează vaccinul este pregătit să le recunoască și să intervină imediat^[4].

Pentru cei mai mici copii vaccinați, cu vârste între 6 și 35 de luni, o analiză a studiilor de siguranță și imunogenitate arată că atât vaccinurile trivalente, cât și cele cvadrivalente sunt sigure și produc un răspuns imun adecvat. Vaccinul cvadrivalent duce la un nivel de anticorpi ceva mai bun împotriva tulpinilor B, pentru că include două tulpini B în loc de una singură. Creșterea cantității administrate nu a dus la mai multe reacții adverse, locale sau generale, iar nivelul de protecție măsurat prin anticorpi s-a menținut 12 luni^[8].

Când și cum se face vaccinarea

Pentru copiii care au nevoie de o singură doză, perioada bună de vaccinare este toamna, în lunile septembrie-octombrie, ideal astfel încât vaccinul să fie făcut până la sfârșitul lunii octombrie. Vaccinarea rămâne utilă și mai târziu în sezon, chiar și în ianuarie sau după, atât timp cât virusurile gripale încă circulă în comunitate. Copiii sub 9 ani care fac vaccinul pentru prima dată, sau al căror istoric de vaccinare este necunoscut, sau care au primit o singură doză vreodată, au nevoie de 2 doze, administrate la interval de minimum 4 săptămâni - prima doză cât mai devreme posibil, ca a doua să apuce să fie făcută înainte de vârful sezonului^[2].

Dacă în ziua programării copilul are febră, vaccinarea se amână până se simte mai bine. Dacă are nasul foarte înfundat sau îi curge mult, spray-ul nazal poate fi amânat până trece sau înlocuit cu vaccinul injectabil^[4].

Mituri frecvente despre vaccinul antigripal

„Vaccinul îmi dă gripă" este cel mai răspândit mit. Vaccinurile antigripale nu pot provoca gripa: cele injectabile sunt făcute fie din virus inactivat (mort), fie doar dintr-o singură proteină a virusului, iar spray-ul nazal conține virusuri vii atenuate (slăbite), care nu produc boala. Reacțiile care apar uneori după vaccinare - durere sau roșeață la locul injectării, febră mică, dureri de cap sau musculare - încep la scurt timp după vaccinare, țin 1-2 zile și sunt considerabil mai blânde decât simptomele unei gripe adevărate^[9].

Al doilea mit frecvent este că vaccinul nu are rost, pentru că „tot te îmbolnăvești". Un copil vaccinat se poate îmbolnăvi totuși: de multe ori cu alt virus respirator, nu cu cel gripal; se poate infecta chiar înainte de vaccinare sau în cele două săptămâni cât durează formarea anticorpilor; sau poate întâlni un virus gripal diferit de cel din vaccin. Chiar și atunci, mai multe studii au arătat că vaccinarea face boala mai ușoară. Tot de aici vine și nevoia de a repeta vaccinul în fiecare an: protecția scade în timp, iar virusurile gripale se schimbă, așa că formula vaccinului este revizuită anual^[9].

Concluzii

Gripa poate fi mult mai gravă la copii decât la un adult sănătos, mai ales sub 2 ani sau în prezența unei boli cronice. Vaccinul antigripal, disponibil de la vârsta de 6 luni în formă injectabilă și de la 2 ani ca spray nazal, este sigur, reduce semnificativ riscul de spitalizare și nu poate provoca boala. Cel mai bun moment pentru discuția cu medicul de familie sau cu pediatrul despre vaccinare este toamna devreme, înainte ca gripa să înceapă să circule în comunitate.