Alăptarea și consumul de alcool

Dacă pe durata sarcinii se recomandă categoric evitarea alcoolului, ca urmare a riscurilor pe care pe care le implică pentru sănătatea și dezvoltarea fătului, în privința consumului de alcool de către mama care alăptează nu există poziții la fel de drastice.

Unii experți consideră că un consum moderat și ocazional nu pune în pericol copilul, pentru că în laptele matern ajunge doar o mică parte din alcoolul consumat, de aceea nu ar trebui să existe restricții nenecesare pentru mamele care alăptează. Alții, în schimb, recomandă evitarea alcoolului și pe durata alăptării, invocând lipsa oricărui beneficiu pentru copil și posibile riscuri pe termen lung, care deocamdată nu au fost evidențiate de studii. (1)

Consumul ocazional vs consumul excesiv sau cronic de alcool

Efectele alcoolului consumat de mama care alăptează asupra copilului sunt în strânsă legătură cu cantitatea de alcool ingerată, dar și cu vârsta copilului.

Dacă mama consumă alcool ocazional și nu mai mult de 1-2 porții de băuturi alcoolice, cantitatea de alcool transmisă prin lapte copilului nu s-a demonstrat că ar afecta sănătatea acestuia. (2)

În schimb, consumul excesiv sau cronic de alcool nu este încurajat în perioada alăptării, în ciuda unor mituri intens vehiculate conform cărora berea ar stimula producția de lapte sau că băuturile alcoolice ar întări, relaxa sau calma copilul alăptat. Alcoolul trece prin lapte în organismul copilului, poate schimba gustul laptelui, iar efectul asupra cantității produse este contrar mitului, pentru că în loc să stimuleze lactația, alcoolul are tendința de a inhiba ejecția laptelui. (3)

Alte efecte negative pentru copil care au fost asociate cu un consum excesiv de alcool din partea mamei sunt: amețeala și slăbiciunea, riscul încetinirii luării în greutate, modificări ale tiparelor de somn (s-a observat că cei expuși la alcool aveau tendința de a dormi mai puțin) sau o încetinire a dezvoltării motorii. În schimb nu a fost identificată o corelație între ingestia de alcool la mamă și încetinirea dezvoltării mentale la copil. (1), (2), (4)

În schimb, până în prezent nu a fost identificat niciun posibil beneficiu pentru copil în urma consumului de alcool de către mamă. (5)

Metabolizarea alcoolului

După ingestia de alcool de către mamă, mai puțin de 2% din cantitatea consumată ajunge în lapte și sânge, având concentrații similare în cele două fluide. Concentrația maximă de alcool din lapte și sânge este atinsă la 1/2-1 oră de la consum, însă durata variază în funcție de mai mulți factori: cantitatea de alcool ingerată, greutatea corporală a mamei, procentul de grăsime din organismul ei, dacă alcoolul a fost consumat împreună cu alimente etc.

Alcoolul nu stagnează la nivelul sânului, ci este eliminat din lapte, la fel cum este eliminat și din sânge. Și aici intervin factori individuali care influențează durata eliminării: cantitatea de alcool, greutatea mamei etc. De exemplu, organismul unei femei cu o greutate de aproximativ 54 kg va avea nevoie de 2-3 ore pentru a elimina alcoolul, dacă a consumat o porție de bere sau vin, dar eliminarea completă a alcoolului poate dura până la 13 ore dacă mama cu aceeași greutate consumă o băutură cu un conținut foarte ridicat de alcool. (2), (4), (5)

Foarte importantă este și vârsta copilului. De exemplu, un nou-născut nu are ficatul suficient de matur, de aceea va fi mai vulnerabil la alcool decât un copil mai mare, iar până la vârsta de 3 luni, rata de metabolizarea a alcoolului este la jumătatea din cea a unui adult. (2)

Recomandări pentru siguranța copilului

Conform Asociației Americane de Pediatrie, cantitatea de alcool ingerată de mamă ar trebui să fie ocazională și să nu depășească 0,5 ml de alcool per kilogram (de exemplu, o femeie cu greutatea de 60 kg ar trebui să-și limiteze consumul la 59 ml lichior sau 236 ml vin sau 2 beri). (6)

Conform La Leche League, după ingerarea unei cantități moderate de alcool, mama poate să alăpteze atunci când din punct de vedere neurologic se simte în stare. În schimb, femeile care consumă alcool cronic sau ingerează cantități foarte mari de alcool sunt sfătuite să nu alăpteze. (2)

Dacă mama care alăptează consumă alcool este recomandat:

• să o facă după ce a alăptat mai degrabă decât înainte;
• să extragă și să păstreze laptele înainte de ingestia de alcool, pentru a-l da copilului atunci când în laptele ei ar mai putea fi încă alcool;
• să lase o pauză de minimum 2 ore după consumul unei porții de alcool înainte de a alăpta, pentru ca organismul ei să aibă timp să îl elimine înainte de a ajunge la copil (citiți aici mai multe despre ce înseamnă consumul normal de alcool, respectiv o porție de alcool);
• să evite alăptarea sau extragerea și păstrarea laptelui produs la 30-90 de minute după ingestia de alcool, având în vedere că în acest interval alcoolul din lapte ajunge la concentrația maximă;
• dacă în urma consumului de alcool apar vărsături, este indicată amânarea alăptării până în ziua următoare. (2), (3), (7)

Pomparea și aruncarea laptelui după consumul de alcool nu sunt necesare, întrucât nu măresc viteza de eliminare a alcoolului din lapte, la fel cum nu o fac nici odihna sau consumul de apă sau cafea. Însă dacă sânii se umplu cu lapte în timp ce mama așteaptă ca alcoolul să fie eliminat, ea poate să extragă laptele, dar să nu îl ofere copilului. (2)

Ce arată studiile în privința consumului de alcool și alăptare?

Dacă pentru consumul de alcool în sarcină există numeroase dovezi privind riscul uriaș pentru făt, impactul alcoolului asupra copilului alăptat nu este la fel de bine documentat. Însă în comunitatea medicală, impactul alcoolului asupra sănătății copilului a fost foarte speculat. (1)

O meta-analiză din 2014 a evaluat efectele produse de consumul de alcool atât pentru procesul  alăptării, cât și pentru mamă și pentru sugar, în analiză fiind incluse 41 de studii pe aceste teme. Rezultatele analizei au arătat că în ceea ce privește alăptarea, alcoolul inhibă reflexul de ejecție a laptelui, ducând la o scădere temporară a cantității de lapte produsă, iar alcoolul din lapte are valori asemănătoare alcoolului din sângele matern.

Referitor la impactul alcoolului din lapte asupra copiilor, rezultatele studiilor sunt în general contradictorii. Pe termen scurt s-au observat modificări comportamentale ale copiilor după alăptarea cu lapte conținând alcool, în schimb efectele pe termen lung nu sunt deocamdată cunoscute. (8)

Informațiile despre posibilele efecte negative asociate alăptării după consumul de alcool nu ar trebui să sperie mamele și să ducă în final la întreruperea alăptării, ci mai degrabă la o mai bună planificare a alăptării, astfel încât să se asigure că laptele conținând alcool nu va fi consumat de copil. În acest fel, nici copilul nu este expus, nici mama nu este privată de consumul acestor băuturi. (1)