Alăptarea copiilor prematuri

Dacă laptele matern are numeroase beneficii pentru creșterea și dezvoltarea bebelușilor, importanța laptelui matern este cel puțin la fel de importantă în cazul copiilor născuți înainte de termen.

Alăptarea unui prematur poate fi mult mai dificilă, dar de cele mai multe ori este posibilă și are efecte remarcabile. Nutrimentele și anticorpii ce se găsesc în laptele matern sunt esențiale și pot face diferența asupra sănătatății micuților, care sunt fragili și cu un sistem imun încă imatur. (1)

Laptele matern este atât de important pentru prematuri, încât în unele spitale din statele occidentale s-au înființat sau sunt în curs de a se crea bănci de lapte matern, astfel încât acesta să fie accesibil cât mai multor prematuri. (2)

Provocările alăptării unui prematur

Alăptarea unui copil prematur poate fi mai dificilă decât a unui bebeluș născut la termen, cu atât mai mult dacă acesta este foarte mic și/sau are anumite probleme de sănătate. De cele mai multe ori prematurul este separat de mamă, fiind necesar să stea în incubator până când devine stabil. În unele cazuri copilul este conectat la aparate care îl ajută să respire sau mama este externată înainte ca prematurul să fie pregătit pentru a fi luat acasă.

În plus, pentru prematuri poate fi dificil să își coordoneze mișcarea de supt și înghițire (abia în jurul vârstei de 32-34 săptămâni, calculate de la data concepției, copilul începe să stăpânească abilitatea de a suge, înghiți și respira în același timp), iar pentru unii este greu să se atașeze corect la sân și să reușească să sugă cu aceeași forță cu care ar face-o un copil născut la termen.

În aceste condiții, mama trebuie să stimuleze și să mențină fluxul laptelui constant, de aceea este important să extragă laptele din sâni imediat după naștere și să continue utilizarea unei pompe de sâni până când copilul este capabil să se hrănească exclusiv la sân.

Nu în ultimul rând, mamele copiilor prematuri sunt supuse unor griji suplimentare, care se adaugă perioadei de refacere după naștere și unei eventuale privări de somn. (2), (3)

Caracteristicile laptelui matern „prematur”

Laptele matern „prematur” are calitățile necesare pentru a asigura creșterea și dezvoltarea bebelușului născut înainte de termen. Cel puțin în primele săptămâni, acesta are o compoziție ușor diferită de cel produs de mamele ai căror copii sunt născuți la termen, tocmai pentru a îndeplini nevoile specifice ale unui prematur – are o concentrație mai mare de proteine, minerale, vitamine, calorii și anticorpi, precum și grăsimi diferite pe care organismul prematurului le poate digera și absorbi mai ușor. Laptele „prematur” are și un efect laxativ asupra copilului, ajutându-l să aibă primele scaune (meconiu), un semn important pentru buna funcționare a tractului gastrointestinal). (2), (4), (5)

În ultimele 3 luni de sarcină, organismul fătului primește prin placentă imunoglobuline, care după naștere îi vor oferi protecție timp de 5-6 luni împotriva infecțiilor la care mama este imună. Însă la nașterea înainte de termen, copilul pierde o parte din această protecție. Dacă este alăptat, el primește imunoglobuline prin intermediul laptelui matern, în special prin colostru (are concentrația cea mai mare de imunoglobuline). (5)

Beneficiile alăptării pentru un copil prematur

Copiii născuți înainte de termen au multe de recuperat, iar laptele matern îi ajută foarte mult în acest proces.

Alăptarea unui prematur este încurajată pentru că:

• laptele matern al fiecărei mame are compoziția necesară pentru a satisface nevoile copilului ei;.
• laptele matern este mult mai ușor de digerat, lucru cu atât mai important cu cât sistemul digestiv al unui copil născut înainte de termen nu este încă matur; în plus, copilul va beneficia de maximum de nutrienți cu un efort minim de digestie;
• laptele matern (în principal colostrul) crește rezistența copilului la infecții și alte boli (prematurii hrăniți cu formule de lapte au un risc mai mare de enterocolită necrozantă decât cei hrăniți cu lapte matern); consumând lapte matern în loc de formule de lapte, mucoasa intestinală a prematurilor nu este expusă la proteinele din laptele de vacă din formulele de lapte;
• grăsimile conținute de laptele matern sunt esențiale pentru dezvoltarea creierului și țesuturilor neurologice, lucru cu atât mai important în cazul prematurilor;
• cercetările arată că unui prematur alăptarea la sân îi provoacă mai puțin stres decât hrănirea cu biberonul, pentru că la alăptare el poate stabili singur ritmul sucțiunii, face pauze atunci când dorește și controlează debitul fluxului de lapte; așezat la sânul mamei, el își menține temperatura constantă, nivelul de oxigen din sânge rămâne normal pe parcursul alăptării și după, bătăile inimii se mențin regulate, iar contactul fizic și vizual dintre mamă și copil ajută la stabilirea legăturii lor emoționale. (2), (4), (5)

S-a observat totodată că prematurii hrăniți cu lapte matern petrec în medie o perioadă mult mai mică de timp în spital decât cei hrăniți cu formule de lapte. (3)

Recomandări pentru alăptarea unui prematur

• Chiar dacă prematurul nu este capabil încă să sugă, este important să începeți să extrageți laptele din sâni cât mai repede după naștere. Astfel stimulați producția de lapte și mențineți fluxul până când copilul va putea să facă acest lucru. Pentru aceasta, în primele săptămâni ar trebui să extrageți laptele de 8-10 ori pe parcursul a 24 de ore, evitând pauzele mai lungi de 5 ore între sesiunile de pompare a laptelui. Chiar dacă micuțul mănâncă în cantități foarte mici, veți observa că acestea cresc treptat, la fel și cantitatea de lapte pe care organismul dvs o produce.
• În cazul colostrului (primul lapte matern) este indicat să îl stoarceți manual într-o lingură sau ceșcuță, dată fiind cantitatea sa mică și riscul ca acesta să se irosească pe pereții pompei de sân.
• Pentru a stimula ejecția laptelui, puteți masa sânii înainte de a pune copilul la piept, astfel încât să îl ajutați să mănânce o cantitate cât mai mare de lapte, într-o sesiune de alăptare relativ scurtă (prematurii obosesc mai repede), chiar dacă abilitatea lui de a suge nu este foarte antrenată în acest fel. Pe măsură ce va crește, va petrece mai mult timp la sân, iar suptul va fi mult mai viguros. În primele săptămâni este însă mai important să se familiarizeze cu sânul și să reușească să se hrănească în reprize relativ scurte și dese.
• Dacă prematurul nu este încă alăptat la sân, ci folosiți o metodă alternativă pentru a-i administra laptele matern (de exemplu, cu lingurița), atunci când medicii consideră că micuțul poate fi luat în brațe fără să îi fie afectată starea de sănătate, îl puteți familiariza și pregăti pentru alăptare așezându-l pe piept, în contact piele-pe-piele și lăsându-l să adulmece sânul.
• La prematurii intubați poate fi util să așezați lângă el un șervețel îmbibat în laptele matern, pentru a se familiariza cu mirosul acestuia.
• Dacă prematurul nu poate fi hrănit din cauza complicațiilor medicale pe care le prezintă, extrageți laptele și depozitați-l la congelator pentru a-l folosi ulterior.
• Odată ajunși acasă, continuați să extrageți laptele cu ajutorul unei pompe de sân până când copilul alăptat reușește să golească sânii. Este indicată alăptarea la cerere, chiar dacă frecvența este foarte ridicată (chiar și din oră în oră la început). (2), (4), (6)

Chiar dacă la început cantitate de lapte produsă este mică, aceasta nu trebuie să vă descurajeze întrucât concentrația ridicată de nutrimente și anticorpi îi va fi benefică micuțului.