Mastita în alăptare

Mastita sau inflamarea țesutului mamar poate apărea în perioada alăptării sau în afara ei. Este mai frecventă la femeile care alăptează, caz în care ne referim la „mastita de lactație”.

De ce și când apare mastita?

Principala cauză a mastitei este blocarea laptelui matern la nivelul sânului, din cauza unui canal galactofor înfundat. Fluxul laptelui este oprit, laptele stagnează la nivelul țesutului mamar și provoacă inflamația.

O altă cauză poate fi pătrunderea în organismul mamei a bacteriilor care în mod obișnuit se găsesc pe pielea ei sau la nivelul gurii bebelușului, prin leziunile mamelonului sau deschiderea unui canal galactofor, provocând infecția țesutului mamar (mai ales dacă găsesc un teren propice pentru dezvoltarea, cum e cazul laptelui care stagnează din cauza unui canal înfundat).


Mastita apare cel mai frecvent în perioada de după naștere, până la 6-12 săptămâni postpartum.

Factorii de risc care predispun mama la a dezvolta mastită sunt:

• alăptarea într-o poziție unică, ceea ce poate împiedica sânul să fie golit complet de copil;
• presarea sânilor, prin purtarea de sutiene sau bluze mult prea strâmte, prin apăsarea puternică a sânilor pe durata alăptării, traume fizice la nivelul sânului etc;
• oboseala excesivă;
• atașarea incorectă la sân a copilului;
• cazuri anterioare de mastită. (1), (2), (5)

Cum se manifestă mastita?

În unele cazuri, primele semne ale mastitei sunt similare instalării răcelii – frisoane, dureri. Alteori, simptomele se pot instala brusc și constau în:

• sensibilitatea ridicată a sânului, care este fierbinte și tare la atingere, roșu și umflat ca aspect, cu posibilitatea ca pielea să fie ușor lucioasă;
• senzație generală de rău;
• durere sau senzație de arsură la nivelul sânului la alăptare sau în mod constant;
• febră, oboseală;
• scurgeri de la nivelul sânului, albe sau cu urme sângerii.

De obicei, un singur sân este afectat de mastită, dar dacă nu se îndepărtează cauzele, și celălalt sân poate fi afectat. (2), (3)

Cum poți preveni mastita?

Pentru a evita apariția mastitei este important să te asiguri că fluxul de lapte nu este împiedicat, canalele galactofore nu se blochează și laptele matern nu stagnează la nivelul sânilor.

• În primele zile de alăptare, până când nou-născutul învață să sugă, verifică să se atașeze corect la sân. Dacă poziția este corectă, mișcările de supt stimulează lactația și fluxul de lapte și previne rănirea mamelonului (dacă micuțul prinde doar mamelonul, presiunea exercitată asupra lui poate produce leziuni – crăpare, sângerare).

• Alăptează la cerere (adică ori de câte ori copilul dă semne de foame) cel puțin în primele 6 luni de viață. Evită să îi oferi orice alte lichide care ar putea interfera cu alăptarea, decât dacă medicul recomandă acest lucru (de exemplu, medicație).
• Dacă după alăptare sânii nu sunt goliți complet de copil, folosește o pompă de sân sau stimulează-i manual pentru a elibera tot laptele.
• Odihnește-te cât mai mult în primele luni după ce ai născut, încercând să îți sincronizezi somnul cu al micuțului.
• Alternează sânii la începutul fiecărei alăptări, pentru a te asigura că ambii au parte de stimularea prin suptul bebelușului.
• Evită purtarea de sutiene sau bluze foarte strâmte.
• Evită întreruperile bruște ale alăptării sau pauzele lungi între sesiunile de alăptare. Dacă e necesar să faci modificări în programul de alăptare, este indicat să fie graduale. (1), (3)

Ce trebuie să faci dacă ai mastită?

Dacă bănuiești că ai putea avea mastită, este necesar să te adresezi medicului obstetrician-ginecolog. Acesta va face o examinare clinică a sânilor, pe baza căreia, alături de simptome, va pune diagnosticul. În unele cazuri, medicul poate preleva o mostră din lapte pentru analize suplimentare dacă:

• simptomele cu care te confrunți sunt foarte severe;
• ai mai avut înainte episoade de mastită;
• ai urmat un tratament cu antiobiotic și situația nu s-a ameliorat. (3)

Tratamentul medicamentos al mastitei constă în administrarea de antibiotice și calmante ușoare pentru durere, compatibile cu alăptarea (paracetamol și ibuprofen). Chiar dacă simptomele încep să se amelioreze în 2-3 zile, este important să urmezi tot tratamentul, pentru a te asigura că nu vor apărea recidive.

Golirea regulată a sânilor este o altă parte importantă în tratamentul mastitei. Până la consultație și după instituirea tratamentului, încearcă să golești regulat sânii, fie prin alăptare, fie manual ori folosind o pompă de sân. Eliminarea laptelui din sâni este necesară pentru a reduce presiunea și a ajuta la îndepărtarea blocajului. Pentru a facilita curgerea laptelui, poți masa ușor sânul înainte de a alăpta sau poți aplica o compresă caldă, care are și efect ușor calmant. Nu neglija sânul sănătos, ci asigură-te că și acesta este golit de conținutul de lapte, pentru a evita o problemă similară și la nivelul lui.

Dacă mastita nu este tratată și canalul galactofor nu este desfundat, astfel încât să permită fluxul liber al laptelui, mastita se poate complica cu apariția abcesului, al cărui tratament constă în intervenția chirugicală pentru drenarea infecției. (2), (5)

Odată vindecată mastita, este important să ai în vedere recomandările de mai sus privind prevenția ei, pentru a evita recurența unui nou episod.

Este necesară înțărcarea copilului?

Menținerea alăptării este indicată și necesară în cazul unei mastite. Chiar dacă mama prezintă o infecție, laptele matern îi asigură copilului anticorpii la bacteriile care i-au provocat-o. Înțărcarea, pe de altă parte, poate crește riscul ca mastita să se complice și să apară un abces la nivelul sânului.

Este posibil însă ca bebelușul să refuze sânul afectat de mastită, din cauza gustului diferit al laptelui (un conținut mai mare de sodiu îl face mai sărat decât de obicei) sau al modului diferit în care se simte sânul. În aceste cazuri oferiți-i sânul sănătos și goliți sânul afectat manual sau folosind o pompă de sân. De asemenea, dacă alăptarea la sânul afectat este prea dureroasă, extrageți laptele folosind una din cele două metode. (2), (4)