Utilizarea smartphone-urilor și calitatea vieții la copii și adolescenți: Un studiu de șapte ani evidențiază tendințe îngrijorătoare

Sănătatea mintală este un pilon esențial al dezvoltării sănătoase la copii și adolescenți. În contextul pandemiei de COVID-19 și al schimbărilor sociale, economice și tehnologice din ultimii ani, cercetătorii au început să acorde o atenție deosebită influenței pe care utilizarea smartphone-urilor o are asupra tinerilor. Un studiu recent publicat în revista Pediatric Research a analizat, pe o perioadă de șapte ani (2018–2024), modificările în durata utilizării smartphone-urilor, prevalența utilizării problematice a smartphone-urilor (PSU – Problematic Smartphone Use) și impactul acestor factori asupra calității vieții la copii și adolescenți.

Context

Utilizarea smartphone-urilor a crescut semnificativ în ultimul deceniu. În Germania, procentul adolescenților între 12 și 18 ani care dețin un smartphone a crescut de la 62% în 2012 la 94% în 2021. În timpul pandemiei COVID-19, restricțiile sociale au dus la o creștere suplimentară a timpului petrecut în fața ecranelor, iar studiile au corelat această tendință cu o incidență mai mare a furiei, frustrării, depresiei și anxietății în rândul tinerilor.

PSU este definită ca o utilizare excesivă a smartphone-urilor care afectează negativ funcționarea zilnică și implică simptome de dependență comportamentală, cum ar fi pierderea controlului sau comportamentul compulsiv. Înainte de pandemie, prevalența estimată a PSU era de aproximativ 23%, crescând la 30% în timpul pandemiei. Studiul actual a constatat o prevalență mai mică (3%) a formelor clinice de PSU, dar o creștere generală a scorurilor medii care reflectă simptome problematice.

Despre studiu

Cercetarea a fost realizată în cadrul studiului de cohortă german LIFE Child, între martie 2018 și iulie 2024. Caracteristicile studiului includ:

• Vârsta medie a participanților: 14 ani

• Distribuție de gen: 49% fete, 51% băieți

• Excluși: copiii care nu dețineau smartphone (vârsta medie 11,6 ani, în general cu mame cu studii superioare și o calitate a vieții mai bună)

PSU a fost evaluată folosind o scală validată inițial în Coreea de Sud și tradusă în germană, bazată pe 15 întrebări cotate pe o scală Likert de la 1 la 4. Scorul total varia între 15 și 60, valorile mai mari indicând utilizare mai problematică.

Durata utilizării smartphone-ului a fost măsurată separat pentru zilele de școală și weekend-uri.

Rezultate

Utilizarea problematică a smartphone-ului (PSU)

• Scorurile medii PSU au crescut semnificativ începând cu 2018, în special în anii 2021–2024:

  • 2021: 28,5

  • 2022: 29,2

  • 2023: 30,0

  • 2024: 29,9

• Creșterea a fost mai accentuată la fete comparativ cu băieții.

• La vârsta de 11 ani, s-a observat o scădere a scorurilor PSU între 2023 și 2024 – singura grupă de vârstă cu acest tipar pozitiv.

• Scorurile PSU mai ridicate s-au asociat semnificativ cu o calitate a vieții mai scăzută.

• Totuși, nu se poate stabili o relație cauzală clară: nu se știe dacă utilizarea excesivă a smartphone-ului reduce calitatea vieții sau dacă o calitate a vieții scăzută predispune la utilizare excesivă.

Durata utilizării smartphone-ului

• Proporția copiilor care folosesc smartphone-ul mai mult de 3 ore/zi în weekend a crescut de la 37% în 2018 la 73% în 2024.

• Spre deosebire de scorurile PSU, creșterea duratei utilizării nu a fost asociată cu vârsta sau sexul.

• Între 2022 și 2024, fetele au înregistrat scăderi mai semnificative ale calității vieții comparativ cu băieții.

Limitări ale studiului

• Eșantionul a fost subreprezentativ pentru familiile cu nivel educațional scăzut, ceea ce poate afecta generalizabilitatea rezultatelor.

• Datele au fost auto-raportate, ceea ce introduce riscuri de sub- sau supraestimare.

• Instrumentul de măsurare a duratei utilizării smartphone-ului s-a schimbat pe parcursul studiului, putând influența comparabilitatea în timp.

• Designul transversal nu permite demonstrarea relațiilor de cauzalitate.

Concluzii

Studiul evidențiază o creștere semnificativă a utilizării problematice a smartphone-urilor între 2018 și 2024, cu un impact negativ asupra calității vieții copiilor și adolescenților, în special la fete. Chiar dacă doar un procent mic se încadrează în zona clinică de risc, simptomele medii de PSU au crescut în mod îngrijorător.

Autorii recomandă:

• Limitarea timpului petrecut pe smartphone, prin promovarea unor alternative atractive.

• Educație pentru sănătate digitală în școli, axată pe riscurile utilizării excesive a tehnologiei.

• Intervenții personalizate pentru grupele de risc, în special pentru fetele care prezintă o scădere mai accentuată a calității vieții.