Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația

Copiii cu tulburare din spectrul autist (TSA) prezintă modificări semnificative ale microbiotei intestinale, iar comportamentele alimentare selective accentuează dezechilibrele microbiene legate de inflamație.
Un studiu publicat pe 8 mai 2026 în revista Nutrients, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină de Stat din Kazan și Universitatea Federală Kazan (Rusia), examinează legătura dintre obiceiurile alimentare, tiparul microbiotei intestinale și markerii inflamatori intestinali la copiii cu TSA, evaluând totodată impactul unor intervenții dietetice personalizate combinate cu administrarea de probiotice.

Idei principale

• Copiii cu TSA prezintă modificări specifice ale compoziției microbiotei intestinale față de copiii neurotipici, cu creșterea unor bacterii potențial patogene (Prevotella, Sarcina, Methanobrevibacter) și reducerea bacteriilor producătoare de butirat (Roseburia, grupul Eubacterium xylanophilum, grupul Eubacterium ventriosum), esențiale pentru integritatea barierei intestinale.
• Alimentația selectivă - refuzul unor categorii întregi de alimente - este asociată cu niveluri mai ridicate de bacterii cu activitate inflamatorie față de copiii cu TSA care nu prezintă selectivitate alimentară.
• Tipul de alimentație din sugar (alăptare vs. formulă artificială) influențează compoziția microbiotei: hrănirea cu formulă a fost asociată cu un nivel crescut de Odoribacter, bacterii legate de unele tulburări depresive.
• Dieta de eliminare (eliminarea treptată și reintroducerea individuală a alimentelor) a condus la creșterea bacteriilor benefice producătoare de butirat (Butyricicoccus) și la reducerea semnificativă a calprotectinei fecale - un marker de inflamație intestinală (valoarea p = 0,023).
• Zonulina fecală - marker al permeabilității intestinale - a scăzut semnificativ după intervenția dietetică în subgrupul de urmărire (valoarea p = 0,018), sugerând ameliorarea barierei intestinale.
• Dieta rotațională (diversificarea alimentelor pe perioade regulate) a produs modificări microbiene mixte, atât potențial benefice, cât și cu creșteri ale unor bacterii inflamatorii.
• Rezultatele susțin utilitatea intervențiilor dietetice personalizate ca abordare complementară în managementul TSA, deși sunt necesare studii clinice randomizate controlate pe loturi mai mari.

Despre studiu

Design și populație

Studiul a inclus 96 de copii cu diagnostic de TSA și 39 de copii neurotipici (grup de control), fără nicio tulburare de neurodezvoltare sau psihiatrică. TSA este una dintre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare la nivel global - conform datelor de supraveghere internaționale recente, un copil din 31 cu vârste între 4 și 8 ani este afectat. Colectarea datelor a inclus probe fecale pentru analiza microbiotei, măsurarea markerilor de inflamație și permeabilitate intestinală, precum și chestionare privind obiceiurile alimentare.

Metodologie

Compoziția microbiotei intestinale a fost evaluată prin secvențierea ARNr 16S, o metodă moleculară standardizată de identificare a bacteriilor la nivel de taxon. Calprotectina fecală (marker al inflamației intestinale) și zonulina (marker al permeabilității barierei intestinale) au fost măsurate înainte și după intervenție. Copiii cu TSA (91 din 96) au urmat timp de 6 luni fie o dietă de eliminare, fie o dietă rotațională, stabilite pe baza examenului clinic, a analizelor de laborator și a interviului cu părinții. Toți participanții cu TSA au primit suplimentare cu probiotice timp de 1,5 luni. La finalul perioadei de intervenție, 60 de copii cu TSA au finalizat evaluările de urmărire.

Rezultate

Microbiota copiilor cu TSA față de grupul de control

Copiii cu TSA au prezentat modificări semnificative ale microbiotei intestinale comparativ cu grupul de control: creșteri ale Prevotella, Sarcina, grupului NK4A214 și taxonului RF39, alături de o reducere marcată a bacteriilor producătoare de butirat - Roseburia, grupul Eubacterium xylanophilum și grupul Eubacterium ventriosum. Butiratul este un acid gras cu lanț scurt esențial pentru menținerea integrității barierei intestinale, reducerea inflamației și susținerea sănătății metabolice. Studiul nu a identificat diferențe majore în diversitatea microbiană generală între grupuri, ci mai degrabă modificări la nivelul taxonilor specifici.

Influența tipului de hrănire la sugar și a selectivității alimentare

La copiii cu TSA hrăniți cu formulă artificială s-a observat o abundență crescută de Odoribacter, bacterii asociate cu tulburări depresive. Copiii cu TSA care prezentau comportamente alimentare selective aveau niveluri mai ridicate de Prevotella, Sarcina, Methanobrevibacter și taxonul RF39 - toate legate de activitate inflamatorie. Comparativ cu copiii cu TSA fără selectivitate alimentară, cei cu selectivitate prezentau și o creștere paradoxală a unor bacterii antiinflamatorii, interpretată ca un posibil răspuns compensator al organismului la semnalizarea inflamatorie crescută.

Efectele intervențiilor dietetice

Dieta de eliminare a crescut nivelul bacteriei Butyricicoccus (producătoare de butirat) și a redus semnificativ calprotectina fecală (valoarea p = 0,023). Zonulina fecală a scăzut semnificativ în subgrupul de urmărire după intervenție (valoarea p = 0,018). Dieta rotațională a crescut Erysipelotrichaceae UCG-003 și Streptococcus, cu modificări microbiene mixte - unele potențial benefice, altele cu creșteri ale bacteriilor inflamatorii, indiferent de aderența la dietă.

Implicații clinice

Rezultatele sugerează că intervențiile dietetice personalizate - în special dieta de eliminare - pot reprezenta o strategie complementară valoroasă în managementul complicațiilor gastrointestinale la copiii cu TSA. Simptomele gastrointestinale la acești copii sunt frecvent interpretate ca manifestări comportamentale ale tulburării în sine, ceea ce întârzie diagnosticarea și tratamentul patologiei intestinale subiacente. Identificarea timpurie a comportamentelor alimentare selective și abordarea lor printr-o dietă personalizată și/sau suplimentare cu probiotice ar putea ameliora atât sănătatea intestinală, cât și unele simptome comportamentale.

Limitări

Studiul prezintă câteva limitări importante recunoscute de autori. Designul nu a fost randomizat, ceea ce face dificilă stabilirea unui raport cauzal ferm. Intervenția combinată - dietă plus probiotice - nu permite determinarea contribuției individuale a fiecărei componente. Dezechilibrul pronunțat de sex în cohorta cu TSA (81 băieți față de 15 fete) poate introduce o eroare sistematică reziduală, mai ales că diferențele de sex în microbiota intestinală devin semnificative odată cu pubertatea. Sunt necesare studii clinice randomizate controlate pe cohorte mai mari pentru a valida aceste rezultate.

Concluzii

Copiii cu tulburare din spectrul autist prezintă un profil specific al microbiotei intestinale, influențat atât de tipul de hrănire în perioada de sugar, cât și de comportamentele alimentare selective din copilărie. Selectivitatea alimentară - o caracteristică frecventă în TSA - limitează aportul de alimente care susțin o microbiotă sănătoasă (fructe, legume, fibre), favorizând înmulțirea bacteriilor potențial dăunătoare și reducând populațiile microbiene benefice. Intervențiile dietetice combinate cu suplimentare cu probiotice par asociate cu o modulare a microbiotei și cu o tendință spre ameliorarea markerilor de inflamație intestinală și de funcție a barierei intestinale. Aceste date deschid calea pentru strategii terapeutice dietetice personalizate în TSA, care să acționeze asupra axei microbiom–intestin–creier.