Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale

Un studiu realizat în Benin și Togo, în cadrul unei colaborări chirurgicale dintre Elveția și Africa de Vest, a evaluat rezultatele pe termen lung la copii care au suferit distrucții esofagiene severe după ingestia accidentală de substanțe caustice și care au necesitat reconstrucție esofagiană. Cercetarea publicată în World Journal of Pediatric Surgery (WJPS) arată că atât interpoziția colonică, cât și reconstrucția cu tub gastric permit o calitate generală a vieții satisfăcătoare, însă mulți pacienți continuă să prezinte dificultăți de deglutiție și provocări psihosociale la ani după intervenție.

Idei principale

• Studiul a inclus 26 pacienți operați pentru distrucție esofagiană post-caustică.
• 17 copii au beneficiat de interpoziție colonică, iar 9 de reconstrucție cu tub gastric.
• Vârsta medie la momentul intervenției a fost de aproximativ 6 ani.
• La evaluare, vârsta medie a participanților era de 14 ani.
• Nu au existat diferențe semnificative între cele două tehnici privind simptomele digestive, capacitatea fizică sau starea generală de sănătate.
• 38% dintre pacienți necesitau în continuare modificarea texturii alimentelor.
• Doar 11,5% dintre copii erau subponderali.
• Au fost identificate diferențe psihosociale între grupuri în anumite domenii ale calității vieții.

Context

Ingestia accidentală de substanțe caustice reprezintă o problemă pediatrică majoră la nivel mondial, mai ales în țările cu resurse limitate. Cele mai multe accidente apar în mediul domestic, când produsele corozive sunt păstrate în recipiente improprii, precum sticle de băuturi.

La copii, deși cantitatea ingerată este de obicei mai mică decât la adulți, leziunile pot fi severe și pot afecta:

• cavitatea bucală,
• orofaringele,
• laringele,
• esofagul.

Consecințele pe termen lung includ:

• stenoze esofagiene,
• dificultăți severe de alimentație,
• probleme respiratorii,
• malnutriție,
• impact psihologic și social major.

Pentru stenozele extinse, reconstrucția esofagiană devine obligatorie. Totuși, există încă dezbateri privind cea mai bună tehnică chirurgicală:

• interpoziție colonică,
• tub gastric,
• alte tehnici de substituție esofagiană.

Majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat predominant asupra succesului anatomic și complicațiilor postoperatorii, fără a evalua în profunzime impactul asupra calității vieții și integrării sociale.

Despre studiu

Designul studiului

Studiul a fost unul observațional transversal, desfășurat între 2023 și 2024 în Benin, în cadrul colaborării dintre:

• Department of Pediatric Surgery – Lausanne University Hospital, Elveția,
• Departmental Hospital Centre – Zou-Collines, Abomey, Benin.

Au fost incluși copii operați între 1989 și 2022 pentru stenoze esofagiene post-caustice.

Au fost excluși:

• copiii operați cu mai puțin de 2 ani înaintea studiului,
• pacienții cu dosare incomplete.

Colaborarea chirurgicală elvețiano-africană

Programul funcționează din 1989 și oferă tratament specializat copiilor din Africa de Vest cu leziuni esofagiene severe.

Copiii sunt evaluați local, iar cazurile complexe sunt transferate în Elveția pentru reconstrucție esofagiană majoră.

Îngrijirea postoperatorie implică:

• spitalizare medie de aproximativ 4 luni,
• monitorizare pe termen lung,
• implicarea asistenților sociali locali pentru urmărire și suport familial.

Participanții

Au fost incluși 26 pacienți:

• 17 cu interpoziție colonică,
• 9 cu reconstrucție prin tub gastric.

Caracteristicile principale:

• vârsta medie la accident: 39 luni,
• vârsta medie la operație: 72 luni,
• interval mediu până la reconstrucție: 34 luni.

Înainte de operație:

• 96% prezentau disfagie,
• 81% aveau disfagie completă,
• 92% necesitau alimentație enterală,
• 23% aveau anomalii ORL sau ale căilor respiratorii.

La momentul evaluării:

• vârsta medie era de 14 ani,
• intervalul de timp de la operație era de aproximativ 8 ani.

Instrumentele utilizate

Autorii au evaluat:

• simptomele gastrointestinale prin PedsQL GI,
• calitatea vieții psihosociale prin KIDSCREEN-52,
• starea generală de sănătate prin SF-36,
• adaptările alimentare prin IDDSI,
• capacitatea fizică prin testul de mers 6 minute (6MWT).

Rezultate

Simptomele digestive au fost relativ reduse în ambele grupuri

Scorurile PedsQL GI au fost în general ridicate, ceea ce indică o frecvență scăzută până la moderată a simptomelor digestive.

Dimensiunile cu cele mai bune scoruri:

• sânge în scaun,
• diaree,
• disconfort gastric la alimentație,
• constipație.

Cele mai mici scoruri au fost observate pentru:

• dificultăți la înghițire,
• arsuri și reflux gastroesofagian.

Pacienții cu tub gastric au avut tendința de a raporta mai multe simptome de reflux, însă diferențele nu au fost semnificative statistic.

Mulți pacienți necesitau încă adaptarea alimentației

Dintre cei 26 participanți, 10 pacienți (38%) necesitau modificarea texturii alimentelor pentru deglutiție sigură. Dintre aceștia:

• 6 pacienți (23%) necesitau alimente moi și tăiate în bucăți mici (IDDSI nivel 6),
• 4 pacienți (15%) necesitau alimente mărunțite și umede (IDDSI nivel 5).

Distribuția a fost similară între cele două tehnici chirurgicale.

Doar 3 pacienți (11,5%) erau subponderali conform criteriilor OMS.

Autorii consideră că aceste date sugerează o stare nutrițională global satisfăcătoare, în ciuda persistenței dificultăților funcționale de înghițire.

Calitatea vieții psihosociale a evidențiat vulnerabilități sociale și economice

În analiza KIDSCREEN-52, cele mai bune scoruri au fost observate pentru:

• stări emoționale și dispoziție,
• autonomie,
• mediul școlar.

Cele mai reduse scoruri au fost înregistrate pentru:

• resurse financiare,
• sprijin social și relații cu colegii.

Diferențe semnificative statistic între grupuri au apărut în 5 domenii:

• bunăstare psihologică,
• relația cu părinții și viața de familie,
• emoții și dispoziție,
• resurse financiare,
• bullying.

Pacienții cu interpoziție colonică au avut scoruri mai mari pentru:

• stare emoțională,
• bunăstare psihologică,
• experiențe legate de bullying.

Pacienții cu tub gastric au prezentat scoruri mai mari pentru:

• relația cu părinții,
• viața de familie,
• sprijin social,
• autonomie.

Autorii subliniază că aceste diferențe nu pot fi atribuite exclusiv tehnicii chirurgicale și pot reflecta influențe sociale, familiale sau culturale.

Starea generală de sănătate a fost satisfăcătoare

În analiza SF-36, cele mai bune scoruri au fost observate pentru:

• funcționare fizică,
• probleme emoționale,
• funcționare socială.

Cele mai mici scoruri au fost raportate pentru:

• percepția generală a sănătății,
• schimbarea stării de sănătate,
• sănătatea fizică generală.

Nu au existat diferențe semnificative statistic între grupuri în niciun domeniu SF-36.

Autorii sugerează că unii pacienți continuă să își perceapă sănătatea ca vulnerabilă, chiar dacă funcționalitatea fizică este bună.

Capacitatea fizică a fost păstrată

Distanța medie parcursă la testul de mers 6 minute a fost:

• 476 metri în total,
• 477 metri în grupul colonic,
• 475 metri în grupul gastric.

Aceste valori sunt comparabile cu cele ale copiilor sănătoși din populațiile africane de referință.

Majoritatea participanților au perceput efortul ca fiind:

• ușor,
• foarte ușor.

Doar doi participanți au prezentat desaturări semnificative după efort.

Rezultatele sugerează o capacitate fizică și respiratorie bine conservată în ciuda chirurgiei digestive majore.

Interpretarea autorilor

Autorii consideră că succesul reconstrucției esofagiene nu trebuie evaluat exclusiv prin absența complicațiilor anatomice, ci și prin:

• funcționalitate,
• adaptare psihologică,
• integrare socială,
• calitatea vieții.

Studiul evidențiază importanța:

• monitorizării multidisciplinare pe termen lung,
• sprijinului social și psihologic,
• colaborării internaționale sustenabile.

Cercetătorii subliniază și posibilitatea subraportării simptomelor în context socio-economic precar, unde dificultățile funcționale moderate pot fi considerate „normale” de către pacienți și familii.

Limitările studiului

Autorii menționează mai multe limitări:

• număr redus de participanți,
• evaluare la un singur moment temporal,
• posibilă influență culturală asupra răspunsurilor,
• heterogenitate clinică între pacienți.

De asemenea, utilizarea SF-36 la copiii sub 10 ani are limitări metodologice.

Concluzii

Atât interpoziția colonică, cât și reconstrucția prin tub gastric oferă rezultate funcționale și o calitate generală a vieții satisfăcătoare la copiii cu distrucție esofagiană severă post-caustică.

Cu toate acestea, o proporție importantă de pacienți continuă să prezinte:

• dificultăți de deglutiție,
• necesitatea adaptării alimentației,
• vulnerabilități psihosociale și economice.

Autorii subliniază necesitatea unor programe de urmărire pe termen lung, multidisciplinare și adaptate cultural, precum și importanța colaborărilor internaționale pentru îngrijirea acestor pacienți vulnerabili.