Suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce procentul de masă grasă la copiii mici
Actualizat la 06-05-2016, 108 vizualizări
Un aport corespunzător de vitamina D în primul an de viață s-ar părea că are o influență pozitivă asupra compoziției corporale la copiii mici, conform unui studiu publicat în jurnalul științific Pediatric Obesity.
Studiul canadian a analizat impactul suplimentării cu vitamina D în perioada de sugar asupra compoziției corporale, exprimată prin procentul de masă grasă, masă musculară sau non-grasă, apă extracelulară și densitate osoasă.
În cadrul cercetării s-a intervenit asupra a 132 sugari sănătoși în vârstă de 1 lună, alăptați, care au primit suplimente de vitamina D3 timp de 11 luni, în diferite concentrații (400 UI, 800 UI, 1200 UI sau 1600 UI).
Astfel au fost confirmate beneficiile asupra densității minerale osoase ale suplimentării cu vitamina D în primele 12 luni de viață (400 UI/zi, conform recomandărilor nutriționale curente ale Societății Pediatrice Canadiene). Nu au fost remarcate beneficii suplimentare ale dozelor mai mari de 400 UI de vitamina D în privința dezvoltării structurii ososase.
La vârsta de 3 ani, 87 (66%) dintre copiii incluși în studiu au revenit pentru a fi evaluați. În acest scop au fost utilizate tehnica imagistică DEXA sau DXA (Dual X-Ray Absorptiometry) pentru aprecierea ponderii diferitelor compartimete: țesut gras, țesut non-gras și mineral osos, și determinarea concentrației plasmatice a 25-hidroxi-vitamina D, principalul metabolit circulant care reflectă statusul vitaminei D.
Copiii care au avut concentrații plasmatice ale 25-hidroxi-vitamina D mai mari de 30 nanograme/mililitru (ng/mL) sau 75 nanomoli/litru (nmol/L), valori prag pentru un statusul nutrițional optim al vitaminei D conform Societății Canadiene de Pediatrie, au prezentat valori medii cu 450 grame mai reduse ale masei grase, la vârsta de 3 ani.
Un alt factor analizat în cadrul acestei cercetări care s-a dovedit că reduce ponderea de masă grasă a fost desfășurarea activității fizice. Stilul de viață modern și accesul facil al copiilor de vârstă mică la televizor și alte dispozitive de comunicare (telefoane, tablete, etc.) predispun micuții la sedentarism.
Ghidurile oficiale de sănătate recomandă suplimentarea de rutină cu vitamina D în primele 18 luni de viață și ulterior până la 12-15 ani în sezonul rece, când expunerea la soare este redusă, pentru prevenția tulburărilor de mineralizare osoasă.
Vitamina D prezintă însă, pe lângă implicațiile la nivelul metabolismului osos, numeroase roluri care asigură buna creștere, dezvoltare și funcționare a organismului. Procentul de masă grasă crescut la vârsta copilăriei este deseori asociat cu obezitatea infantilă și complicațiile cardiometabolice adiacente, iar suplimentarea cu vitamina D ar putea juca un rol major în prevenția acestor afecțiuni.
Sursa: Medical Xpress
Studiul canadian a analizat impactul suplimentării cu vitamina D în perioada de sugar asupra compoziției corporale, exprimată prin procentul de masă grasă, masă musculară sau non-grasă, apă extracelulară și densitate osoasă.
În cadrul cercetării s-a intervenit asupra a 132 sugari sănătoși în vârstă de 1 lună, alăptați, care au primit suplimente de vitamina D3 timp de 11 luni, în diferite concentrații (400 UI, 800 UI, 1200 UI sau 1600 UI).
Astfel au fost confirmate beneficiile asupra densității minerale osoase ale suplimentării cu vitamina D în primele 12 luni de viață (400 UI/zi, conform recomandărilor nutriționale curente ale Societății Pediatrice Canadiene). Nu au fost remarcate beneficii suplimentare ale dozelor mai mari de 400 UI de vitamina D în privința dezvoltării structurii ososase.
La vârsta de 3 ani, 87 (66%) dintre copiii incluși în studiu au revenit pentru a fi evaluați. În acest scop au fost utilizate tehnica imagistică DEXA sau DXA (Dual X-Ray Absorptiometry) pentru aprecierea ponderii diferitelor compartimete: țesut gras, țesut non-gras și mineral osos, și determinarea concentrației plasmatice a 25-hidroxi-vitamina D, principalul metabolit circulant care reflectă statusul vitaminei D.
Copiii care au avut concentrații plasmatice ale 25-hidroxi-vitamina D mai mari de 30 nanograme/mililitru (ng/mL) sau 75 nanomoli/litru (nmol/L), valori prag pentru un statusul nutrițional optim al vitaminei D conform Societății Canadiene de Pediatrie, au prezentat valori medii cu 450 grame mai reduse ale masei grase, la vârsta de 3 ani.
Un alt factor analizat în cadrul acestei cercetări care s-a dovedit că reduce ponderea de masă grasă a fost desfășurarea activității fizice. Stilul de viață modern și accesul facil al copiilor de vârstă mică la televizor și alte dispozitive de comunicare (telefoane, tablete, etc.) predispun micuții la sedentarism.
Ghidurile oficiale de sănătate recomandă suplimentarea de rutină cu vitamina D în primele 18 luni de viață și ulterior până la 12-15 ani în sezonul rece, când expunerea la soare este redusă, pentru prevenția tulburărilor de mineralizare osoasă.
Vitamina D prezintă însă, pe lângă implicațiile la nivelul metabolismului osos, numeroase roluri care asigură buna creștere, dezvoltare și funcționare a organismului. Procentul de masă grasă crescut la vârsta copilăriei este deseori asociat cu obezitatea infantilă și complicațiile cardiometabolice adiacente, iar suplimentarea cu vitamina D ar putea juca un rol major în prevenția acestor afecțiuni.
Sursa: Medical Xpress
Bibliografie:
Less body fat for toddlers taking vitamin D, link: https://medicalxpress.com/news/2016-05-body-fat-toddlers-vitamin-d.htmlAlte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
