Utilizarea adictivă a ecranelor, nu timpul total petrecut online, afectează sănătatea mintală a preadolescenților

Un studiu publicat în revista JAMA de cercetători de la universitățile Columbia și Cornell aduce o nuanțare importantă în dezbaterea privind efectele expunerii la ecrane asupra copiilor: nu durata totală petrecută online este asociată cu riscuri psihologice, ci modul adictiv în care sunt folosite rețelele sociale, jocurile video și telefoanele mobile. Studiul a urmărit aproape 4.300 de copii, începând cu vârsta de 8 ani, pe o perioadă de patru ani, pentru a identifica modele de utilizare problematică și impactul acestora asupra sănătății mintale.
Creșterea utilizării rețelelor sociale, a jocurilor video și a smartphone-urilor în rândul copiilor a generat preocupări legate de posibile efecte negative asupra sănătății mintale. Majoritatea cercetărilor anterioare s-au concentrat pe timpul total petrecut în fața ecranelor, fără a distinge între utilizarea recreativă, educativă sau problematică. Noul studiu propune o abordare diferită: identificarea traiectoriilor de utilizare adictivă în timp și corelarea acestora cu riscuri psihologice reale, precum gânduri suicidare, anxietate sau agresivitate.

Despre studiu

Cercetarea a analizat datele din cadrul studiului longitudinal Adolescent Brain Cognitive Development desfășurat între 2016 și 2022 în 21 de locații din Statele Unite. Cei 4.285 de copii incluși aveau în medie 10 ani la începutul analizei, iar distribuția rasială a fost echilibrată (aprox. 58% albi, 19% hispanici, 10% afro-americani).

Pentru a măsura utilizarea adictivă a ecranelor, copiii au răspuns la afirmații precum „Simt nevoia să folosesc tot mai mult aplicațiile de social media” sau „Mă joc pe calculator ca să uit de probleme”. Pe baza acestor răspunsuri, cercetătorii au identificat modele distincte de utilizare adictivă în timp:

• Pentru rețele sociale și telefoane mobile: trei tipare – scăzut, ridicat constant și în creștere.
• Pentru jocuri video: doar două tipare – scăzut și ridicat constant, fără evoluție crescândă în timp.

Rezultate

Frecvența utilizării adictive

Aproximativ 31% dintre copii au prezentat o traiectorie în creștere a utilizării adictive a rețelelor sociale. Circa 25% au dezvoltat o utilizare din ce în ce mai adictivă a telefoanelor mobile. Utilizarea adictivă a jocurilor video a fost constantă pentru aproximativ 20% dintre participanți.

Relația cu sănătatea mintală

Utilizarea adictivă, fie că era constant ridicată sau în creștere, a fost asociată cu:

• Risc de 2 până la 3 ori mai mare de comportamente sau gânduri suicidare (risc relativ 2,14–2,39).
• Simptome internalizante (anxietate, depresie): cele mai mari diferențe au fost observate la copiii cu utilizare adictivă de jocuri video.
• Simptome externalizante (agresivitate, impulsivitate): cele mai afectate au fost persoanele cu utilizare adictivă în creștere a rețelelor sociale.

Este esențial de remarcat că timpul total petrecut în fața ecranelor nu a fost asociat cu aceste efecte negative, sugerând că nu durata, ci natura utilizării este determinantă pentru sănătatea psihologică.

Implicarea părinților și rolul evaluării continue

Studiul evidențiază că mulți copii cu utilizare aparent moderată la începutul preadolescenței pot dezvolta treptat un model de utilizare problematică. Fără evaluări regulate, acești copii pot trece neobservați până la apariția unor simptome grave.

Dr. J. John Mann, coautor al studiului, subliniază: „Acești copii simt o dorință puternică, similară cu pofta din alte tipuri de dependență. Părinții care observă că utilizarea ecranelor interferează cu școala sau responsabilitățile zilnice ar trebui să solicite o evaluare psihologică.”

Implicații pentru politici publice și intervenții

Autorii atrag atenția că strategiile de sănătate publică ar trebui să se orienteze dincolo de limitările generale de timp petrecut la ecrane și să se concentreze pe identificarea și gestionarea tiparelor adictive de utilizare.

Dr. Yunyu Xiao, autor principal al studiului, afirmă: „Este timpul să înlocuim recomandările uniforme cu intervenții personalizate care identifică utilizarea problematică. Studiul nostru oferă baza științifică pentru această schimbare.”

Următorul pas ar fi dezvoltarea de intervenții specifice pentru utilizarea adictivă a ecranelor, care să fie testate în studii clinice controlate. Încă nu este clar dacă limitarea parțială a accesului la ecrane este eficientă sau dacă este necesară o abstinență completă în unele cazuri.

Concluzii

Acest studiu aduce dovezi clare că natura adictivă a utilizării ecranelor, nu timpul total petrecut online, este asociată cu riscuri majore pentru sănătatea mintală a copiilor, inclusiv cu gânduri suicidare și simptome emoționale și comportamentale. Identificarea timpurie a acestor tipare și intervențiile țintite ar putea contribui la prevenirea problemelor psihologice în adolescență și viața adultă.