Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii

Veer Patel în vârstă de 5 ani a fost diagnosticat cu o tulburare din spectrul autist (TSA) în octombrie 2010. Tipic pentru acești copii, Veer Patel se descurcă cel mai bine în cadrul unei rutine zilnice rigide, neschimbate. Din păcate, funcțiile intestinale sunt inprevizibile și el este constipat frecvent, o problemă ce a apărut după stabilirea diagnosticului de autism. Și nu este un caz unic.

Până acum, comunitatea medicală a acordat puțină atenție acestei probleme, însă mulți părinți au observat simptome gastro-intestinale cronice la copiii lor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist (TSA).

Prioritățile s-ar putea schimba în urma descoperirilor unui nou studiu desfășurat de cercetătorii de la Centrul de Autism Marcus, Centrul de Sănătate a Copiilor Atlanta și Universitatea de Medicină Emory. Aceștia au întreprins prima meta-analiză a tuturor cercetărilor publicate în legătură cu copiii autiști și problemele gastro-intestinale. Astfel au descoperit că, în comparație cu copiii care nu suferă de TSA, cei care au o astfel de tulburare sunt de 4 ori mai predispuși să se plângă de probleme gastro-intestinale generale și de 3 ori mai predispuși la diaree sau constipație. Acești copii se plâng de dureri abdominale de două ori mai mult decât copiii care nu prezintă tulburări din spectrul autist.

Potrivit coautorului William Sharp, directorul Programului de Tulburări Pediatrice de Alimentație de la Centrul de Autism Marcus și profesor de pediatrie asistent la Universitatea de Medicină, întreaga analiză a avut două obiective. „Unul dintre obiective a fost să aflăm cât de mult știm despre aceste probleme - și se pare că nu știm prea multe”. „Au fost publicate doar 15 studii realizate în condiții foarte bune, în ultimii 32 de ani.”

„De asemenea, sperăm să trezim un interes în comunitatea medicală pentru aflarea prevalenței, cauzelor și remediilor acestor probleme.”

Studiul confirmă experiența pediatrilor și a părinților copiilor cu TSA, însă în același timp evită să stabilească o legătură cauzală între cele două afecțiuni.

„Am detectat o prevalență a simptomelor gastro-intestinale la copiii cu TSA, însă rezultatele noastre au scos la iveală necesitatea mai multor cercetări privind sistemul gastro-intestinal la acești copii”, spune Sharp. „Trebuie să aflăm ce ar putea cauza prevalența simptomelor gastro-intestinale la copiii cu TSA. Este clar că trebuie să luăm în considerare rata mare a problemelor de alimentație și problemele comportamentale asociate documentate la acești copii. În acest moment nu avem dovezi care să arate o patologie gastro-intestinală unică în tulburările din spectrul autist.”

Selecția alimentară este o caracteristică a copiilor cu TSA, care pot fi excepțional de încăpățânați în privința alimentelor consumate. De obicei preferă o gama restrânsă de alimente foarte procesate și bogate în calorii - brânză, cartofi prăjiți - și resping fructele, legumele și proteinele.

Potrivit coautorului studiului Barbara McElhanon, gastroenterolog pediatru la Centrul de Sănătate a Copiilor Atlanta și profesor de pediatrie asistent la Universitatea de Medicină, o întrebare importantă este dacă preferințele alimentare ale copiilor cu TSA sunt responsabile pentru problemele gastro-intestinale, sau există o afecțiune gastro-intestinală care stă la baza acestor preferințe alimentare. „Pur și simplu încă nu avem un răspuns la această întrebare”.

Este dificil de stabilit debutul problemelor gastro-intestinale, având în vedere dificultățile de comunicare tipice pentru copiii cu TSA. Cel mai adesea, singurul indiciu al unei probleme este comportamentul inexplicabil, cum ar fi autoflagelarea, agresiunea sau iritabilitatea, spune McElhanon.

„Medicii trebuie să fie conștienți de faptul că copiii cu TSA au mai multe probleme gastro-intestinale”, spune McElhanon. „Aceștia ar trebui să ceară familiei informații despre aspectul materiilor fecale și despre comportamente precum o iritabilitate crescută înainte de a merge la toaletă. Și întrebări deschise precum „Vă îngrijorează faptul că pe copil îl doare burta?” pot fi de ajutor.”

Documentând consecvent plângerile, dieta, orarul scaunelor și comportamentul copilului, părinții pot descoperi un tipar ce-l poate ajuta pe pediatru, gastroenterolog sau nutriționist să descopere o potențială problemă.