Un nivel ridicat de fluor în apa de băut a fost asociat cu deficite cognitive la copii

Un nou studiu pilot de la Universitatea Tulane sugerează că consumul pe termen lung de apă cu niveluri de fluor peste standardele stabilite pentru apa potabilă ar putea fi asociat cu deficiențe cognitive la copii. Studiul a fost publicat în revista Neurotoxicology and Teratology și a fost realizat în zonele rurale ale Etiopiei, unde comunitățile agricole folosesc fântâni cu nivele variabile de fluor natural, cuprinse între 0,4 și 15,5 mg/L. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un nivel de fluor sub 1,5 mg/L.
Cercetătorii au recrutat 74 de copii școlarizați și au evaluat capacitatea lor de a desena obiecte familiare, cum ar fi un măgar sau o casă, punctând orice detalii lipsă. Ca un alt instrument de măsurare a abilităților cognitive, s-a folosit un test de memorie computerizat, neutru din punct de vedere lingvistic și cultural. Rezultatele au arătat că o expunere mai mare la fluor în apa de băut a fost corelată cu un număr mai mare de erori în teste de desen și de memorie.

Deși relația cauzală dintre expunerea la fluor și neurotoxicitate rămâne neclară, autorul principal, Tewodros Godebo, speră că aceste constatări preliminare vor stimula cercetări suplimentare în această direcție. Fluorul este esențial pentru prevenirea cariilor dentare, dar un exces a fost asociat cu scăderea coeficientului de inteligență în studii anterioare realizate în comunitățile rurale din China și India.

Alte aspecte relevante

Studiile pe animale au arătat că fluorul poate traversa bariera placentară și bariera hemato-encefalică, ceea ce sugerează că expunerea la fluor ar putea începe chiar de la concepție în regiuni unde nu există surse alternative de apă. Se estimează că peste 200 de milioane de oameni la nivel mondial sunt expuși la nivele ridicate de fluor în apa de băut.

Direcții viitoare de cercetare

Godebo intenționează să replica rezultatele în Etiopia cu un eșantion mai mare de copii și să studieze cogniția copiilor din comunitățile etiopiene cu niveluri reduse de fluor pentru a identifica posibile semne ale impactului cognitiv. Aceste studii sunt importante pentru public și pentru agențiile guvernamentale în stabilirea siguranței și a riscului asociat cu fluorurarea apei potabile.

În concluzie, studiul adaugă la corpusul de literatură științifică care ridică întrebări despre efectele neurotoxice potențiale ale fluorului, în special în dezvoltarea timpurie a creierului și în copilărie. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a valida aceste constatări și a înțelege mai bine mecanismele implicate.

sursa: News Medical
foto: Tulane University (iStock)