Tulburările de alimentație maternă sunt legate de un risc mai mare de astm și respirație șuierătoare la copii

Un studiu realizat în cadrul EU Child Cohort Network și publicat recent în jurnalul Thorax arată că tulburările de alimentație existente la mame înainte de sarcină sunt asociate cu un risc crescut de wheezing în copilăria mică și de astm la vârsta școlară. Cercetarea arată că această legătură se menține chiar și atunci când sunt luate în calcul comorbidități precum depresia sau anxietatea, sugerând un rol independent al acestor condiții.
Sănătatea mintală perinatală maternă este analizată frecvent în legătură cu riscul de tulburări respiratorii ale copilului, fiind documentate mai ales efectele depresiei, anxietății și stresului intens. Totuși, impactul tulburărilor de alimentație asupra dezvoltării respiratorii a copilului a fost puțin investigat, în special din cauza prevalenței scăzute a acestor condiții și a dificultății de a obține eșantioane mari.

Studiile existente sugerează că tulburările de alimentație la mame pot influența dezvoltarea pulmonară intrauterină, pot afecta maturarea sistemului imunitar al copilului sau pot modifica factorii comportamentali materni cu rol în sănătatea respiratorie (ex. nutriția, greutatea gestațională, fumatul, alăptarea). Limitările eșantioanelor mici au împiedicat, până acum, evaluarea consistentă a asocierii cu astmul sau cu parametrii obiectivi ai funcției pulmonare.

Despre studiu

Designul cercetării și participanții

Studiul a folosit infrastructura EU Child Cohort Network, care reunește variabile armonizate din peste 250.000 de copii. Au fost incluse șapte cohorte europene: ALSPAC, Born in Bradford, CHOP, DNBC, Generation R, MoBa și NINFEA.

În total, 189.263 de copii au avut date relevante privind expunerea maternă și cel puțin un rezultat respirator. Prevalența tulburărilor de alimentație înainte de sarcină a variat considerabil între cohorte, de la 0,8% la 17%, diferențele fiind influențate de metoda de raportare (auto-raportare, diagnostic medical sau criterii DSM).

Măsurarea expunerii

Expunerea principală a fost antecedentul matern de tulburare de alimentație înainte de sarcină, incluzând anorexie nervoasă, bulimie nervoasă, binge eating și forme nespecificate. În cohorte cu date suplimentare, cercetătorii au analizat separat:

• anorexia nervoasă;
• bulimia nervoasă;
• tulburările apărute în sarcină;
• tulburările active după sarcină (în primii 4 ani postpartum).

Rezultate respiratorii analizate

Au fost evaluate trei categorii principale de rezultate:

• wheezing în primii 0–4 ani (definit pe baza chestionarului ISAAC);
• astm la vârsta școlară (criterii MeDALL – necesitatea îndeplinirii a cel puțin două criterii legate de diagnostic, medicație și simptome);
• funcție pulmonară măsurată prin spirometrie (FEV1, FVC, raport FEV1/FVC) în două cohorte.

Analize statistice

Au fost utilizate modele de regresie logistică și liniară aplicate pe date pseudonimizate, analizate la nivelul fiecărei cohorte prin DataSHIELD. Efectele au fost combinate prin meta-analiză cu efecte randomizate.

Ajustările au inclus: vârsta maternă, nivelul educațional, venitul gospodăriei, istoricul matern de astm și etnia maternă acolo unde era disponibilă.

Rezultate

Asocierea dintre tulburările de alimentație materne și wheezing în copilăria mică

• Copiii mamelor cu tulburări de alimentație pre-sarcină au prezentat o creștere de 25% a riscului de wheezing (raport de șanse 1,25; interval 1,06–1,47).
• Efectele au variat între cohorte, însă în cinci din șase cohorte direcția asocierii a fost aceeași.
• Heterogenitatea ridicată sugerează diferențe între populații, metode de raportare și frecvența simptomelor.

Asocierea cu astmul la vârsta școlară

• A fost identificată o creștere de 26% a riscului de astm (raport de șanse 1,26; interval 1,10–1,46), cu heterogenitate redusă.
• Rezultatele au rămas stabile în analizele de sensibilitate și în modelele ajustate.

Analize pe subtipuri de tulburări de alimentație

• Bulimia nervoasă a fost asociată clar cu wheezingul timpuriu.
• Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă au prezentat asocieri similare cu astmul la vârsta școlară.
• Tulburările active în timpul sarcinii au avut efecte similare cu cele preexistente sarcinii.

Rolul comorbidităților

Excluderea femeilor cu depresie sau anxietate a redus ușor forța efectului, dar asocierile au rămas prezente, indicând o contribuție specifică a tulburărilor de alimentație.

Rezultate privind funcția pulmonară

• Analiza efectuată în două cohorte a arătat semnale neclare și variabile.
• Este posibil ca aceste rezultate să fie influențate de pierderea la urmărire, raportarea diferențiată a simptomelor sau de particularități ale fiecărei cohorte.

Concluzii

Studiul, cel mai amplu de acest tip, arată că tulburările de alimentație la mame înainte de sarcină sunt asociate cu un risc crescut de wheezing timpuriu și astm la copii. Modelele persistă indiferent de perioada exactă în care a fost activă tulburarea și indiferent de prezența depresiei sau anxietății.

Rezultatele sugerează că mecanismele pot implica atât factori biologici – precum influențele asupra dezvoltării pulmonare și imunitare fetale – cât și factori comportamentali sau sociofamiliali. În ansamblu, studiul subliniază importanța recunoașterii tulburărilor de alimentație ca factori de risc perinatal și necesitatea integrării lor în intervenții de sănătate publică pentru prevenirea bolilor respiratorii la copii.