Tratamentul la rece nu pare să protejeze copiii prematuri de dizabilități sau deces cauzate de pierderea de oxigen

Studiul investighează efectele terapiei cu hipotermie (răcire corporală) la sugarii prematuri (33–35 săptămâni de gestație) cu encefalopatie hipoxico-ischemică (HIE), o formă de leziune cerebrală cauzată de lipsa de oxigen la naștere. În timp ce tratamentul prin răcire a demonstrat beneficii la sugarii aproape de termen (≥36 săptămâni), acest studiu, finanțat de National Institutes of Health (NIH), își propune să evalueze dacă această terapie aduce avantaje similare și la sugarii prematuri.

Obiectiv și metodologie

Scopul principal al studiului a fost de a determina dacă inițierea hipotermiei în decurs de 6 ore după naștere reduce riscul de deces sau dizabilitate moderată/severă la 18–22 de luni de vârstă corectată la sugarii prematuri cu encefalopatie hipoxico-ischemică. Pentru aceasta, a fost efectuat un studiu controlat randomizat, desfășurat în 19 centre de cercetare neonatală din SUA, cu implicarea a 168 de sugari prematuri.

Sugarii au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: un grup a primit tratamentul cu hipotermie, prin menținerea unei temperaturi esofagiene țintă de 33,5 °C (cu o marjă acceptabilă între 33 și 34 °C) timp de 72 de ore, urmat de reîncălzire, iar celălalt grup a fost menținut la temperatura normală (37 °C, cu intervalul acceptabil de 36,5–37,3 °C). Evaluarea principală a constat în analiza compozitului de deces sau dizabilitate la 18–22 de luni de vârstă, ajustat în funcție de nivelul de encefalopatie și de centrul de tratament.

Rezultate

Rezultatele au indicat că 35% dintre sugarii din grupul de hipotermie au prezentat deces sau dizabilitate, comparativ cu 29% în grupul cu normotermie. În ceea ce privește decesul, rata a fost de 20% în grupul de hipotermie față de 12% la sugarii menținuți la temperatura normală. Analiza bayesiană, utilizând un model neutru, a relevat o probabilitate de 74% ca tratamentul prin hipotermie să crească riscul de deces sau dizabilitate și de 87% ca acesta să crească riscul de deces.

Interpretare și implicații

Aceste descoperiri nu oferă dovezi că hipotermia inițiată la mai puțin de 6 ore după naștere are un efect protector la sugarii prematuri cu encefalopatie hipoxico-ischemică. Dimpotrivă, rezultatele indică un potențial risc crescut de deces și dizabilitate la 18–22 de luni de vârstă în cazul utilizării acestei terapii.

Studiul subliniază importanța reexaminării aplicației tratamentului prin răcire la sugarii prematuri, având în vedere că, deși acest tip de terapie a demonstrat beneficii semnificative la sugarii aproape de termen, nu pare să fie eficientă – și ar putea chiar să fie dăunătoare – la sugarii născuți între 33 și 35 de săptămâni de gestație. Aceste rezultate au implicații importante pentru practică, sugerând că standardele de tratament pentru encefalopatia hipoxico-ischemică trebuie adaptate în funcție de vârsta gestațională.

Concluzie

În concluzie, studiul arată că utilizarea terapiei cu hipotermie la sugarii prematuri cu encefalopatie hipoxico-ischemică (33–35 săptămâni) nu reduce riscul de deces sau dizabilitate la 18–22 de luni și, în schimb, poate fi asociată cu un risc crescut de deces. Aceste rezultate evidențiază necesitatea unor evaluări suplimentare și a unei adaptări a strategiilor de tratament în funcție de caracteristicile specifice ale populației de sugari prematuri.