Timpul petrecut în fața ecranelor și sănătatea cardiometabolică la copii și adolescenți: rolul protector al somnului

Un studiu publicat în februarie 2025 în Journal of the American Heart Association de o echipă de cercetători din Danemarca a analizat date din două cohorte longitudinale cu peste 1.000 de perechi mamă-copil pentru a evalua impactul timpului petrecut în fața ecranelor asupra sănătății cardiometabolice la copii și adolescenți. Rezultatele arată că timpul crescut de expunere la ecrane este asociat cu un risc cardiometabolic mai mare, însă durata mai lungă a somnului poate atenua această legătură. În plus, cercetătorii au identificat o „semnătură metabolomică” specifică timpului crescut de utilizare a ecranelor, cu potențial de a deveni biomarker pentru depistarea precoce a riscului.

Context

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate la nivel global, reprezentând aproximativ 32% din totalul deceselor (circa 19,8 milioane anual). Originea acestor afecțiuni se află frecvent în copilărie și adolescență, prin acumularea timpurie de factori de risc cardiometabolici, cum ar fi:

• tensiune arterială crescută,

• profil lipidic nefavorabil (scăderea HDL-colesterolului și creșterea trigliceridelor),

• creșterea circumferinței taliei,

• rezistență la insulină.

În societatea actuală, dominată de sedentarism și expunere prelungită la ecrane, aceste riscuri se amplifică. Studiile anterioare au sugerat o asociere între timpul petrecut în fața ecranelor și obezitate sau alte probleme metabolice, dar au existat dificultăți în separarea efectelor de alți factori de stil de viață, precum activitatea fizică și somnul.

Despre studiu

Cercetarea a folosit date din două cohorte daneze bine caracterizate – COPSAC2010 și COPSAC2000 – incluzând copii cu vârste între 6 și 10 ani și adolescenți în jurul vârstei de 18 ani.

Metodologia a inclus:

• Colectarea datelor privind timpul petrecut în fața ecranelor prin raportare parentală (pentru copii) și auto-raportare (pentru adolescenți).

• Măsurarea duratei și calității somnului, precum și a activității fizice, cu accelerometre purtate 14 zile.

• Calcularea unui scor compozit de risc cardiometabolic pe baza a cinci indicatori: circumferința taliei, tensiunea arterială sistolică, HDL-colesterol, trigliceride și glucoză.

• Analize de metabolomică prin spectroscopie RMN, pentru identificarea unui profil metabolic asociat timpului crescut la ecrane.

• Modelare statistică prin regresii mixte liniare și învățare automată pentru identificarea asocierilor și validarea semnăturii metabolice.

Rezultate

1. Asocierea dintre timpul la ecrane și riscul cardiometabolic

• Fiecare oră suplimentară de timp zilnic la ecrane a fost asociată cu creșteri semnificative ale scorului de risc cardiometabolic:

  • copii: β = 0,08; p = 0,021,

  • adolescenți: β = 0,13; p = 0,001.

• Creșterea timpului la ecrane între 6 și 10 ani a fost mai strâns legată de agravarea rezistenței la insulină decât nivelul inițial al utilizării ecranelor.

2. Rolul somnului

• Durata somnului a moderat semnificativ relația dintre timpul la ecrane și riscul cardiometabolic, efectul negativ fiind mai pronunțat la copiii și adolescenții care dormeau mai puțin.

• În copilărie, somnul a mediat aproximativ 12% din asocierea dintre timpul la ecrane și scorul de risc cardiometabolic.

• La adolescenți, ora târzie de culcare a fost independent asociată cu un risc mai mare.

3. Semnătura metabolică

• Analiza metabolomică a identificat 37 de biomarkeri (inclusiv trigliceride crescute și modificări ale profilului lipoproteinelor) asociați timpului crescut la ecrane.

• Acest profil a fost validat în ambele cohorte și a prezis cu acuratețe expunerea la ecrane.

4. Riscul cardiovascular pe termen lung

• La adolescenți, timpul mai mare la ecrane a fost asociat cu un risc crescut pe 10 ani de boală cardiovasculară, calculat pe baza unui scor derivat din profilul metabolic RMN (β = 0,07; p = 0,017).

5. Diferențe între sexe

• La adolescenți, băieții au prezentat creșteri mai accentuate ale IMC, masei grase și masei musculare în raport cu timpul la ecrane, însă testele statistice nu au confirmat diferențe semnificative între sexe.

Concluzii

Studiul oferă dovezi clare că timpul crescut petrecut în fața ecranelor este asociat cu un risc cardiometabolic mai mare încă din copilărie, iar adolescența reprezintă o perioadă de vulnerabilitate accentuată. Somnul adecvat pare să aibă un rol protector important, reducând impactul negativ al expunerii prelungite la ecrane.

Identificarea unei semnături metabolice specifice acestui comportament deschide perspective pentru dezvoltarea de biomarkeri și intervenții personalizate în sănătatea publică.

Autorii subliniază caracterul observațional al studiului și recomandă cercetări viitoare cu măsurători obiective ale timpului la ecrane și ale somnului, precum și teste de intervenție pentru reducerea riscului cardiometabolic la tineri.