Timpul petrecut în aer liber și practicarea sporturilor îmbunătățește abilitățile motorii la vârsta școlară

Studiu realizat de Facultatea de Științe ale Sportului și Sănătății de la Universitatea din Jyväskylä și-a propus să clarifice în ce măsură timpul petrecut în aer liber și participarea la sporturi organizate în primii ani de viață (între 3 și 8 ani) influențează competența motrică în perioada școlară (6-11 ani). Autorii au pornit de la ideea că o dezvoltare solidă a abilităților motrice încă din copilărie favorizează ulterior un stil de viață activ și sănătos. În plus, ei au urmărit dacă există o interacțiune semnificativă între practicarea sporturilor organizate și activitățile fizice neorganizate (în special timpul petrecut în aer liber).
Competența motrică reprezintă un concept-cheie în dezvoltarea copiilor, înglobând abilități de locomotie, control al obiectelor și mișcări fundamentale. Studiile precedente au evidențiat că un nivel ridicat de competență motrică se leagă de o sănătate fizică mai bună, de o stare psihologică pozitivă și de o implicare sporită în activități sportive pe termen lung. În plus, dezvoltarea competenței motrice începe de timpuriu și are tendința să se stabilizeze, ceea ce înseamnă că un deficit apărut la vârste mici se poate menține și mai târziu. Din acest motiv, cercetătorii au vrut să vadă mai clar cum pot sporturile organizate și jocul liber în aer liber să contribuie la optimizarea acestor abilități.

Design și metodologie

• Participanții au provenit din 24 de localități finlandeze, selectate în funcție de amplasare și densitate a populației, pentru a asigura reprezentativitatea națională.  
• La momentul inițial (T1), copiii aveau între 3 și 8 ani și erau înscriși în unități de educație timpurie. Aproximativ trei ani mai târziu (T2), aceiași copii, acum având între 6 și 11 ani, au fost supuși unor măsurători similare.  
• Competența motrică a fost evaluată printr-o combinație de teste: o parte din Test of Gross Motor Development (TGMD-3) și un subtest de dinamică a echilibrului din KTK (Körperkoordinationstest für Kinder). Astfel, s-au analizat atât abilități de locomoție și control al obiectelor, cât și sărituri laterale pentru echilibru dinamic.  
• Participarea la sporturi organizate a fost măsurată printr-un chestionar adresat părinților (răspuns „da”/„nu” și descrierea sporturilor practicate). În funcție de numărul sporturilor practicate, copiii au fost împărțiți în: neparticipanți, participanți la un singur sport și participanți la mai multe sporturi („multisport”).  
• Timpul petrecut în aer liber a fost raportat de părinți, atât în zilele din timpul săptămânii, cât și în weekend, cu intervale de răspuns (sub 30 de minute, 30-60 de minute, peste 60 de minute, etc.).  

Rezultate

Sporturile organizate

Copiii care au participat la sporturi organizate au obținut scoruri mai bune la toate componentele competenței motrice (sărituri laterale, locomoție, control al obiectelor și mișcări fundamentale). Beneficiile au fost mai pronunțate pentru cei care practicau mai multe sporturi („multisport”), sugerând că diversitatea activităților sportive contribuie la o dezvoltare motorie mai cuprinzătoare. Participarea la un singur sport a fost asociată cu o îmbunătățire moderată a capacităților motrice la unii copii (mai ales la fete), însă în cazul locomoției diferența față de neparticipanți nu a fost semnificativă.

Timpul în aer liber (activitate neorganizată)

În general, petrecerea a minimum 30-60 de minute pe zi în aer liber după programul de educație timpurie s-a asociat cu scoruri mai bune la controlul obiectelor și la mișcările fundamentale. Diferențe de gen: în rândul fetelor, s-a observat un efect pozitiv clar al timpului petrecut în aer liber asupra competenței motrice (inclusiv săriturile laterale), însă la băieți această corelație directă nu a fost semnificativă. Băieții au petrecut deja mai mult timp în aer liber, ceea ce ar putea explica de ce efectul suplimentar al creșterii intervalului în aer liber nu a mai fost la fel de pronunțat ca la fete.

Fără efect de interacțiune semnificativă

Autorii au verificat dacă participarea la sporturi organizate și timpul în aer liber își pot potența reciproc efectele, însă nu au găsit rezultate care să sugereze un impact combinat mai puternic asupra competenței motrice. Cu alte cuvinte, cele două componente au funcționat independent: copiii pot beneficia de pe urma oricăreia dintre ele (sport organizat sau joc în aer liber), fără ca ambele să fie neapărat necesare în același timp pentru a susține dezvoltarea motrică.

Concluzii și implicații

Studiul subliniază importanța implicării timpurii a copiilor în activități care le stimulează competența motrică. Participarea la sporturi multiple se dovedește a fi un atu major, probabil datorită varietății de mișcări exersate. În același timp, timpul petrecut în aer liber poate fi un factor pozitiv, în special pentru fete, oferind oportunități de joc liber și explorare a diferitelor tipuri de mișcare. Absența unui efect de interacțiune evidențiază că, deși ambele surse de activitate fizică sunt benefice, ele nu trebuie neapărat combinate simultan pentru a sprijini evoluția motrică.

Mesajul-cheie este că atât sporturile organizate, cât și jocul liber în aer liber îmbunătățesc competența motrică, dar fiecare copil poate beneficia în moduri diferite, în funcție de preferințe, acces și context. Pentru viitor, autorii sugerează aprofundarea relației dintre aceste două forme de activitate fizică și efectele lor asupra altor dimensiuni ale sănătății copilului, mai ales la vârste ușor mai mari, când dezvoltarea motrică și tiparele de activitate sunt influențate de mai mulți factori sociali și personali.