Suplimentarea cu vitamina D este necesară la copiii alăptați la sân
Actualizat la 19-02-2016, 72 vizualizări
Conform unui studiu recent publicat în American Journal of Public Health, copiii care sunt alăptaÈ›i la sân după vârsta de un an ar trebui să suplimenteze aportul de vitamina D pentru a preîntâmpina afecÈ›iunile comune la vârsta copilăriei (de exemplu, rahitismul).
DeÈ™i laptele matern conÈ›ine majoritatea nutrienÈ›ilor necesari creÈ™terii È™i dezvoltării corespunzătoare a copilului, acesta nu poate asigura aportul crescut de vitamina D conform cerinÈ›elor organismului în creÈ™tere.
Studii anterioare au observat că lipsa suplimentării cu vitamina D a copiilor alăptaÈ›i la sân în primul an de viață poate constitui un factor de risc pentru apariÈ›ia rahitismului la copil, o afecÈ›iune frecventă, caracterizată prin reducerea densității È™i mineralizării osoase. Consecutiv acestor descoperiri, Societatea Canadiană de Pediatrie È™i Academia Americană de Pediatrie recomandă suplimentarea zilnică cu 400 UI (Unități InternaÈ›ionale) de vitamina D È™i la copii alimentaÈ›i natural.
Noutățile acestui studiu constau în aprecierea relaÈ›iei dintre durata de timp în care copilul a fost alăptat la sân È™i statusul de vitamina D. Rezultatele acestui studiu sunt cu atât mai importante cu cât OrganizaÈ›ia Mondială a Sănătății recomandă continuarea alimentării copilului la sân inclusi la vârsta de 2 ani È™i după, în funcÈ›ie de posibilitățile È™i preferinÈ›ele mamei È™i copilui.
Datele necesare cercetării au fost colectate prin intermediul studiului TARGet Kids, în perioada septembrie 2011- august 2013, prin analiza concentraÈ›iei serice a vitaminei D (25- hidroxi- vitamina D) în rândul a 2508 copii incluÈ™i în studiu, cu vârta între 1 È™i 5 ani. Aceste date au fost utilizate pentru a studia asocierea dintre durata de alăptare È™i concentraÈ›ia vitaminei D din sânge, atât la copii la care s-a efectuat suplimentarea cu vitamina D, inclusiv la cei care nu au primit suplimente.
În concluziile studiului s-a apreciat existenÈ›a unui risc semnificativ de a dezvolta deficit de vitamina D, cu 6% mai crescut pentru fiecare lună în care copilul a fost alăptat după vârsta de un an, ajungând la 16% până la vârsta de 2 ani. Până la vârsta de 3 ani, riscul copilului de a fi carenÈ›at prin aport insuficient de vitamina D ajunge la 29% în lipsa unei suplimentări exogene cu vitamina D.
Rezultatele studiului pot fi utile pentru susÈ›inerea sau adoptarea unor noi strategii de sănătate publică în privinÈ›a suplimentării cu vitamina D la copii, în special la cei din țările nordice sau în sezonul rece, când expunerea la soare È™i la razele ultra-violete este extrem de redusă, în consecință È™i producerea endogenă de vitamina D a acestora este afectată.
DeÈ™i laptele matern conÈ›ine majoritatea nutrienÈ›ilor necesari creÈ™terii È™i dezvoltării corespunzătoare a copilului, acesta nu poate asigura aportul crescut de vitamina D conform cerinÈ›elor organismului în creÈ™tere.
Studii anterioare au observat că lipsa suplimentării cu vitamina D a copiilor alăptaÈ›i la sân în primul an de viață poate constitui un factor de risc pentru apariÈ›ia rahitismului la copil, o afecÈ›iune frecventă, caracterizată prin reducerea densității È™i mineralizării osoase. Consecutiv acestor descoperiri, Societatea Canadiană de Pediatrie È™i Academia Americană de Pediatrie recomandă suplimentarea zilnică cu 400 UI (Unități InternaÈ›ionale) de vitamina D È™i la copii alimentaÈ›i natural.
Noutățile acestui studiu constau în aprecierea relaÈ›iei dintre durata de timp în care copilul a fost alăptat la sân È™i statusul de vitamina D. Rezultatele acestui studiu sunt cu atât mai importante cu cât OrganizaÈ›ia Mondială a Sănătății recomandă continuarea alimentării copilului la sân inclusi la vârsta de 2 ani È™i după, în funcÈ›ie de posibilitățile È™i preferinÈ›ele mamei È™i copilui.
Datele necesare cercetării au fost colectate prin intermediul studiului TARGet Kids, în perioada septembrie 2011- august 2013, prin analiza concentraÈ›iei serice a vitaminei D (25- hidroxi- vitamina D) în rândul a 2508 copii incluÈ™i în studiu, cu vârta între 1 È™i 5 ani. Aceste date au fost utilizate pentru a studia asocierea dintre durata de alăptare È™i concentraÈ›ia vitaminei D din sânge, atât la copii la care s-a efectuat suplimentarea cu vitamina D, inclusiv la cei care nu au primit suplimente.
În concluziile studiului s-a apreciat existenÈ›a unui risc semnificativ de a dezvolta deficit de vitamina D, cu 6% mai crescut pentru fiecare lună în care copilul a fost alăptat după vârsta de un an, ajungând la 16% până la vârsta de 2 ani. Până la vârsta de 3 ani, riscul copilului de a fi carenÈ›at prin aport insuficient de vitamina D ajunge la 29% în lipsa unei suplimentări exogene cu vitamina D.
Rezultatele studiului pot fi utile pentru susÈ›inerea sau adoptarea unor noi strategii de sănătate publică în privinÈ›a suplimentării cu vitamina D la copii, în special la cei din țările nordice sau în sezonul rece, când expunerea la soare È™i la razele ultra-violete este extrem de redusă, în consecință È™i producerea endogenă de vitamina D a acestora este afectată.
Bibliografie:
(1) Children breastfeeding after first birthday should take vitamin D supplements, study says, link: https://medicalxpress.com/news/2016-02-children-breastfeeding-birthday-vitamin-d.html
(2) Total Duration of Breastfeeding, Vitamin D Supplementation, and Serum Levels of 25-Hydroxyvitamin D, link: https://ajph.aphapublications.org/doi/abs/10.2105/AJPH.2015.303021
Alte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
