Studiu: unul din patru copii cu autism nu este diagnosticat

Un sfert dintre copii care nu au împlinit încă vârsta de 8 ani și care suferă de o tulburare din spectrul autism nu sunt diagnosticați, conform unui studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Rutgers.
În ciuda creșterii gradului de conștientizare cu privire la tulburărilor din spectrul autism, subdiagnosticarea continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate globală. În lipsa unui diagnostic, calitatea vieții copiilor cu autism va fi una scăzută. În majoritatea cazurilor, subdiagnosticarea este întâlnită la persoanele de culoare sau la hispanici.

Lipsa unui diagnostic precis ar putea fi cauzată de barierele de comunicare sau de barierele culturale existente între părinți și medici. „Pot exista diverse motive pentru care autismul nu este diagnosticat, de la barierele de comunicare sau culturale între părinții minoritari și medicii, până la anxietatea față de procesul complicat de diagnostic și frica de stigmat. Totodată, mulți părinți ai căror copii sunt diagnosticați mai târziu adesea atribuie simptomele tulburării unei probleme de comportament sau unei condiții medicale, mai degrabă decât unei probleme de dezvoltare”, a declarat Walter Zahorodny, profesor asociat la Rutgers New Jersey Medical School.

În cadrul cercetării, anchetatorii au analizat fișele medicale a mai bine de 250.000 de copii. Scopul analizei a fost acela de stabilire a numărului de copii care au prezentat simptome ale unei tulburări de autism, dar care nu au fost diagnosticați clinic sau care nu au primit ajutor medical de specialitate. În urma analizei, 4.500 de copii au fost identificați cu simptomele autismului, mai bine de 1.000 nefiind însă diagnosticați.

Cercetarea actuală, realizată prin intermediul rețelei Autism and Developmental Disabilities Monitoring, ar putea determina modificarea modului de diagnosticare a tulburărilor din spectrul autism și introducerea screeningului obligatoriu pentru toți copii de vârstă preșcolară și de vârstă școlară. Totodată, cu sprijinul clinicienilor, familiile vor putea să înțeleagă mai ușor procesul de diagnostic, rezultatul testelor și recomandările de tratament. Implicarea autorităților în procesul de îngrijire al unui copil cu autism, în vederea acoperirii costurilor serviciilor de intervenție timpurie, ar îmbunătății, de asemenea, statistica cu privire la diagnosticul corect.

sursa: Science Daily