Studiu: unul din patru copii cu autism nu este diagnosticat
Actualizat la 13-01-2020, 56 vizualizări
Un sfert dintre copii care nu au împlinit încă vârsta de 8 ani și care suferă de o tulburare din spectrul autism nu sunt diagnosticați, conform unui studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Rutgers.
În ciuda creșterii gradului de conștientizare cu privire la tulburărilor din spectrul autism, subdiagnosticarea continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate globală. În lipsa unui diagnostic, calitatea vieții copiilor cu autism va fi una scăzută. În majoritatea cazurilor, subdiagnosticarea este întâlnită la persoanele de culoare sau la hispanici.
Lipsa unui diagnostic precis ar putea fi cauzată de barierele de comunicare sau de barierele culturale existente între părinți și medici. „Pot exista diverse motive pentru care autismul nu este diagnosticat, de la barierele de comunicare sau culturale între părinții minoritari și medicii, până la anxietatea față de procesul complicat de diagnostic și frica de stigmat. Totodată, mulți părinți ai căror copii sunt diagnosticați mai târziu adesea atribuie simptomele tulburării unei probleme de comportament sau unei condiții medicale, mai degrabă decât unei probleme de dezvoltare”, a declarat Walter Zahorodny, profesor asociat la Rutgers New Jersey Medical School.
În cadrul cercetării, anchetatorii au analizat fișele medicale a mai bine de 250.000 de copii. Scopul analizei a fost acela de stabilire a numărului de copii care au prezentat simptome ale unei tulburări de autism, dar care nu au fost diagnosticați clinic sau care nu au primit ajutor medical de specialitate. În urma analizei, 4.500 de copii au fost identificați cu simptomele autismului, mai bine de 1.000 nefiind însă diagnosticați.
Cercetarea actuală, realizată prin intermediul rețelei Autism and Developmental Disabilities Monitoring, ar putea determina modificarea modului de diagnosticare a tulburărilor din spectrul autism și introducerea screeningului obligatoriu pentru toți copii de vârstă preșcolară și de vârstă școlară. Totodată, cu sprijinul clinicienilor, familiile vor putea să înțeleagă mai ușor procesul de diagnostic, rezultatul testelor și recomandările de tratament. Implicarea autorităților în procesul de îngrijire al unui copil cu autism, în vederea acoperirii costurilor serviciilor de intervenție timpurie, ar îmbunătății, de asemenea, statistica cu privire la diagnosticul corect.
sursa: Science Daily
În ciuda creșterii gradului de conștientizare cu privire la tulburărilor din spectrul autism, subdiagnosticarea continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate globală. În lipsa unui diagnostic, calitatea vieții copiilor cu autism va fi una scăzută. În majoritatea cazurilor, subdiagnosticarea este întâlnită la persoanele de culoare sau la hispanici.
Lipsa unui diagnostic precis ar putea fi cauzată de barierele de comunicare sau de barierele culturale existente între părinți și medici. „Pot exista diverse motive pentru care autismul nu este diagnosticat, de la barierele de comunicare sau culturale între părinții minoritari și medicii, până la anxietatea față de procesul complicat de diagnostic și frica de stigmat. Totodată, mulți părinți ai căror copii sunt diagnosticați mai târziu adesea atribuie simptomele tulburării unei probleme de comportament sau unei condiții medicale, mai degrabă decât unei probleme de dezvoltare”, a declarat Walter Zahorodny, profesor asociat la Rutgers New Jersey Medical School.
În cadrul cercetării, anchetatorii au analizat fișele medicale a mai bine de 250.000 de copii. Scopul analizei a fost acela de stabilire a numărului de copii care au prezentat simptome ale unei tulburări de autism, dar care nu au fost diagnosticați clinic sau care nu au primit ajutor medical de specialitate. În urma analizei, 4.500 de copii au fost identificați cu simptomele autismului, mai bine de 1.000 nefiind însă diagnosticați.
Cercetarea actuală, realizată prin intermediul rețelei Autism and Developmental Disabilities Monitoring, ar putea determina modificarea modului de diagnosticare a tulburărilor din spectrul autism și introducerea screeningului obligatoriu pentru toți copii de vârstă preșcolară și de vârstă școlară. Totodată, cu sprijinul clinicienilor, familiile vor putea să înțeleagă mai ușor procesul de diagnostic, rezultatul testelor și recomandările de tratament. Implicarea autorităților în procesul de îngrijire al unui copil cu autism, în vederea acoperirii costurilor serviciilor de intervenție timpurie, ar îmbunătății, de asemenea, statistica cu privire la diagnosticul corect.
sursa: Science Daily
Bibliografie:
One-fourth of children with autism are undiagnosed, link https://www.sciencedaily.com/releases/2020/01/200109130218.htmAlte articole:
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Copiii crescuți în centrul orașului mai predispuși la alergii alimentare
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
