Stresul parental poate slăbi nivelul de comunicare dintre mamă și copil
Actualizat la 06-09-2019, 68 vizualizări
Stresul parental, tot mai răspândit în grupul noilor familii, este caracterizat de o stare de anxietate resimțită de către părinte, cauza fiind schimbările importante produse în viața lor, justificate de apariția în căminul familial a unui copil.
În mod normal, stresul parental apare în viața unui părinte atunci când cerințele parentale depășesc propriile sale resurse de adaptare. Atunci când nivelul de stres este perceput ca fiind excesiv, relația dintre părinte și copil poate fi afectată semnificativ pe termen lung, din cauza sensibilității materne scăzute. Efectele stresului parental în creierul mamei și al copiilor au fost studiate de către cercetători de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore. Specialiștii au monitorizat activitatea de la nivelul cortexului prefrontal, regiune specifică a creierului care este asociată cu capacitatea de înțelegere a punctului de vedere al altora.
Conform rezultatelor, mamele cu un nivel crescut de stres parental aveau o sincronie mai mică în activitatea creierului cu copilul lor, comparativ cu mamele al căror nivel de stres era mai mic. În general, atunci când există o activitate cerebrală similară în aceeași zone ale creierului mamei și copilului, acest lucru sugerează că există o adaptare puternică la stările emoționale ale celuilalt. În cadrul cercetărilor, au fost analizate 31 de perechi de mame și copii în timp ce urmăreau împreună clipuri de animație pentru copii. Pe baza analizei activității de la nivelul cortexului prefrontal, cercetătorii au putut să ofere concluzii referitoare la modificările comportamentale și de înțelegere care au loc. Studiul a arătat că stresul parental poate slăbi legătura și comunicarea dintre părinte și copil. În lipsa interacțiunii sociale în primii ani de viață ai copilului, poate fi subminată relația dintre mamă și copil pe termen lung.
Cercetătorii au utilizat o metodă non-invazivă de măsurare a activității creierului, bazată pe concentrațiile de sânge din creier. Folosind o metodă de înregistrare simultană a activității creierului a două persoane (hiperscanning în tandem), cercetătorii au avut rezultate concludente și ușor de înțeles. Gradul de sincronizare mamă-copil din cortexul prefrontal a fost semnificativ diminuat la mamele cu stres parental crescut. Măsurarea stresului parental s-a realizat înainte de începerea experimentului, fiecare părinte fiind pus să răspundă la întrebările dintr-un chestionar. Studiul, publicat în revista Nature Scientific Report, a fost efectuat în colaborare cu cercetători de la Institutul Național al Sănătății Copilului și Dezvoltării Omului din Statele Unite, Universitatea din Trento și Universitatea din Padova.
Sursa: Science Daily
În mod normal, stresul parental apare în viața unui părinte atunci când cerințele parentale depășesc propriile sale resurse de adaptare. Atunci când nivelul de stres este perceput ca fiind excesiv, relația dintre părinte și copil poate fi afectată semnificativ pe termen lung, din cauza sensibilității materne scăzute. Efectele stresului parental în creierul mamei și al copiilor au fost studiate de către cercetători de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore. Specialiștii au monitorizat activitatea de la nivelul cortexului prefrontal, regiune specifică a creierului care este asociată cu capacitatea de înțelegere a punctului de vedere al altora.
Conform rezultatelor, mamele cu un nivel crescut de stres parental aveau o sincronie mai mică în activitatea creierului cu copilul lor, comparativ cu mamele al căror nivel de stres era mai mic. În general, atunci când există o activitate cerebrală similară în aceeași zone ale creierului mamei și copilului, acest lucru sugerează că există o adaptare puternică la stările emoționale ale celuilalt. În cadrul cercetărilor, au fost analizate 31 de perechi de mame și copii în timp ce urmăreau împreună clipuri de animație pentru copii. Pe baza analizei activității de la nivelul cortexului prefrontal, cercetătorii au putut să ofere concluzii referitoare la modificările comportamentale și de înțelegere care au loc. Studiul a arătat că stresul parental poate slăbi legătura și comunicarea dintre părinte și copil. În lipsa interacțiunii sociale în primii ani de viață ai copilului, poate fi subminată relația dintre mamă și copil pe termen lung.
Cercetătorii au utilizat o metodă non-invazivă de măsurare a activității creierului, bazată pe concentrațiile de sânge din creier. Folosind o metodă de înregistrare simultană a activității creierului a două persoane (hiperscanning în tandem), cercetătorii au avut rezultate concludente și ușor de înțeles. Gradul de sincronizare mamă-copil din cortexul prefrontal a fost semnificativ diminuat la mamele cu stres parental crescut. Măsurarea stresului parental s-a realizat înainte de începerea experimentului, fiecare părinte fiind pus să răspundă la întrebările dintr-un chestionar. Studiul, publicat în revista Nature Scientific Report, a fost efectuat în colaborare cu cercetători de la Institutul Național al Sănătății Copilului și Dezvoltării Omului din Statele Unite, Universitatea din Trento și Universitatea din Padova.
Sursa: Science Daily
Bibliografie:
Parenting stress may affect mother's and child's ability to tune in to each other, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2019/08/190829101059.htmAlte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
