Stresul pandemiei a dus la o creștere a diagnosticării ADHD și utilizării medicamentelor pentru această tulburare

Un studiu publicat în JAMA Network Open a utilizat date din registrele naționale de sănătate pentru a analiza tendințele privind noi diagnostice de tulburare hiperactivă cu deficit de atenție (ADHD), prevalența și utilizarea medicamentelor pentru ADHD (precum metilfenidat și lisdexamfetamină) în Finlanda între anii 2015 și 2022. Analiza datelor a fost realizată pentru trei perioade: înainte de pandemie (2019-2020) și în timpul pandemiei (2021-2022).
Rezultatele indică o dublare a noilor diagnostice de ADHD de la 2015 la pre-pandemie și o altă dublare din perioada pre-pandemică până în timpul pandemiei, cu cele mai mari creșteri observate la fete și tinere între 13 și 30 de ani, și la indivizi peste 55 de ani. Rata noilor diagnostice a crescut semnificativ în rândul băieților sub 13 ani, dar nu au fost observate creșteri semnificative legate de pandemie în această grupă de vârstă. Prevalența pe tot parcursul vieții a ADHD a crescut de la 1,02% în 2015 la 2,76% în 2022, iar utilizarea medicației a crescut în mod corespunzător.

Concluzia studiului subliniază că pandemia a avut un impact semnificativ asupra recunoașterii ADHD, sugerând că stresul crescut și schimbările în rutina zilnică pot fi factori care aduc la suprafață cazuri de ADHD anterior nediagnosticate. Aceste descoperiri evidențiază importanța adaptărilor sistemelor de sănătate în contextul tulburărilor majore sociale pentru a îmbunătăți recunoașterea și tratamentul problemelor de sănătate mintală.

sursa: News Medical