Stresul din copilărie afectează profilul epigenetic al spermei și dezvoltarea creierului

Un studiu inovator realizat în cadrul proiectului FinnBrain de la Universitatea din Turku, Finlanda, în colaborare cu cercetători de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, arată că stresul din copilărie poate modifica profilul epigenetic al spermei. Aceste descoperiri ar putea avea implicații importante pentru generațiile viitoare, datorită moștenirii epigenetice, întrucât multe dintre modificările epigenetice observate sunt legate de dezvoltarea creierului.

Moștenirea epigenetică și impactul asupra generațiilor viitoare

Moștenirea epigenetică presupune transmiterea informațiilor despre condițiile dobândite către generația următoare, fără ca acestea să fie codificate în secvența ADN. Modificările cauzate de mediu, precum stresul din copilărie, pot fi astfel transmise prin gameți de la o generație la alta.

Cercetările anterioare realizate în cadrul FinnBrain au arătat o asociere între expunerea paternă la stres în primii ani de viață și dezvoltarea creierului copilului. Studiul recent a identificat o legătură între abuzul din copilărie și caracteristicile epigenetice ale spermei, inclusiv expresia moleculei de ARN necodant hsa-miR-34c-5p și metilarea genelor CRTC1 și GBX2, care ar putea media efectele asupra dezvoltării creierului urmașilor.

„Următorul pas este studierea în paralel a abuzului din copilărie, a epigenomului spermei și a caracteristicilor urmașilor. Demonstrarea moștenirii epigenetice la oameni ar rescrie regulile moștenirii genetice, subliniind nevoia de cercetări suplimentare,” afirmă dr. Jetro Tuulari, primul autor al articolului.

Modificări epigenetice și moștenirea lor

Deși toate celulele organismului au aceleași gene și ADN, ele prezintă profiluri epigenetice distincte care le determină aspectul și funcția. Reglementarea epigenetică permite diferențele dintre celulele creierului, mușchilor și pielii prin activarea sau inactivarea anumitor gene. Modificările epigenetice din gameți au un rol special, deoarece pot afecta generațiile ulterioare prin moștenirea epigenetică.

„Moștenirea epigenetică prin epigenomul spermei este un subiect fascinant, iar mecanismele implicate sunt intens investigate de echipa mea de cercetare. Studiul de față este cel mai mare și mai cuprinzător realizat până acum pe oameni,” afirmă profesorul Noora Kotaja, cercetător principal în acest studiu.

Descoperirile studiului

Studiul a identificat niveluri mai scăzute de metilare a ADN-ului în trei regiuni genetice și niveluri modificate ale mai multor molecule mici de ARN necodant la bărbații care au experimentat abuzuri severe în copilărie. Acești bărbați au fost comparați cu cei care au avut puține experiențe de abuz, evaluarea fiind realizată prin chestionare. Un total de 55 de bărbați de vârstă mijlocie au participat la studiu. În analiza statistică, s-au controlat alți factori de sănătate, precum vârsta, greutatea și fumatul.

Profesorul emerit Hasse Karlsson, inițiatorul studiului FinnBrain, explică: „Cohorta FinnBrain și alte date multi-generaționale din cadrul Centrului de Cercetare a Populației vor permite desfășurarea unor studii similare de înaltă calitate privind moștenirea epigenetică la oameni. Totuși, moștenirea acestor descoperiri nu a fost încă demonstrată, deci sunt necesare cercetări suplimentare.”

Studiul FinnBrain

FinnBrain este o cohortă de nașteri lansată în 2010, care implică peste 4.000 de familii și explorează factorii de mediu și genetici care influențează dezvoltarea copilului. Studiul se concentrează pe sănătatea paternă și pe impactul abuzurilor din copilărie asupra generațiilor următoare.

Concluzii

Acest studiu evidențiază legătura dintre stresul din copilărie și modificările epigenetice ale spermei, subliniind potențialul moștenirii epigenetice în influențarea dezvoltării creierului urmașilor. Descoperirile deschid noi direcții de cercetare pentru înțelegerea mecanismelor epigenetice și impactul acestora asupra generațiilor viitoare.