Socializarea cu mamele influențează creierul copiilor mai mult decât biologia

Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh, Pennsylvania, au descoperit că riscul de apariție al depresiei în rândul copiilor ai căror mame suferă de această afecțiuni este de trei ori mai mare decât a celorlalți. Studiul lor demonstrează că mecanismul din spatele acestui fenomen nu este reprezentat de factori genetici, ci de factori sociali.
Faptul că depresia influențează negativ activitatea cerebrală din corpii striați anteriori a fost demonstrat anterior prin diverse studii, aceștia fiind responsabili de percepția motivației, a plăcerii și de comportamentele motivate de un anumit țel. De asemenea, știut este și faptul că adolescenții ai căror părinți suferă de depresie sunt predispuși la a dezvolta ei înșiși această afecțiune. Cu toate acestea, nu au existat studii care să analizeze posibilitatea apariției acestui fenomen înainte de adolescență.

Eșantionul studiului a fost compus din 49 de copii ce nu au prezentat antecedente psihiatrice și a căror vârstă a fost cuprinsă între 6 și 8 ani. Aceștia au fost aleși astfel încât mamele a jumătate dintre ei să fie afectate de depresie. Analiza s-a bazat pe urmărirea unui RMN funcțional ce a fost efectuat copiilor în timp ce se jucau un joc video menit să le stimuleze activitatea cerebrală asociată cu primirea de recompense.

Punctul de plecare al studiului a fost capacitatea scăzută de socializare pozitivă a părinților afectați de depresie, astfel fiind limitată și cantitatea de răspunsuri pozitive pe care aceștia puteau să le ofere copiilor, precum validarea acestora. În schimb, răspunsurile lor au fost predominant negative, exemple de obiceiuri ce se încadrează în această categorie fiind invalidarea, disprețuirea sau pedepsirea.

Mamele au răspuns la chestionare ce evaluau reacția acestora la diverse ipostaze imaginare în care copii s-ar fi putut afla. Astfel s-a evidențiat faptul că lipsa unui răspuns pozitiv drept recompensă a părinților la o acțiune pozitivă a copiilor conduce la o scădere a activității neuronale din corpii striați anteriori la copii, care determină în mod normal senzația de fericire la obținerea unei reușite.

Conform lui Cameron Carter, editor la Biological Psychiatry: Cognitive Neuroscience and Neuroimaging, studiul are potențialul de a explica motivul pentru care unele persoane au depresie, iar altele nu. De asemenea, acesta mai deschide și noi căi în posibilitățile de tratament ale acestei afecțiuni, ridicând problema importanței terapiei psihologice familiale.

sursa: Science Daily