Școlarii cu vârste mai mici decât colegii lor se confruntă cu riscuri mai mari pentru sănătatea mintală

Autor: Camelia Airinei, senior editor | Actualizat la 02-07-2025, 56 vizualizări

Un studiu amplu realizat în Norvegia a evaluat impactul vârstei relative asupra riscului de diagnostice psihiatrice la copiii născuți prematur și la termen. Cercetarea s-a bazat pe date colectate din registrele naționale, incluzând peste 1,1 milioane de copii monitorizați între 4 și 17 ani.
Conceptul de efect al vârstei relative se referă la dezavantajele copiilor mai tineri din aceeași clasă, aceștia fiind asociați cu performanțe academice, sociale și de sănătate mai scăzute. Studiile anterioare au evidențiat relații clare între vârsta relativă și diagnosticul de tulburare de deficit de atenție cu hiperactivitate, dar și cu alte probleme emoționale sau sociale. În cazul copiilor născuți prematur, aceștia prezintă deja un risc crescut de tulburări neuropsihologice și vulnerabilitate socială, ceea ce sugerează că efectele vârstei relative pot fi amplificate.

Despre studiu

Acest studiu a utilizat date din trei registre naționale norvegiene:

  • Registrul Național al Nașterilor (MBRN)
  • Registrul Pacienților din Norvegia (NPR)
  • Statisticile Norvegiei (SSB)


Au fost incluși copii cu vârsta gestațională între 23 și 42 săptămâni și greutate la naștere între 300 și 6.500 g. Monitorizarea s-a desfășurat între 2008 și 2018, perioadă în care copiii au contribuit cu date anuale privind diagnostice psihiatrice conform clasificării ICD-10.

Copiii au fost împărțiți în două grupuri principale:

  • Preterm (23–36 săptămâni)
  • La termen (37–41 săptămâni)


Vârsta relativă a fost definită în funcție de trimestrul nașterii: cei născuți în octombrie–decembrie fiind considerați cei mai tineri.
Rezultatele primare au vizat prezența oricărui diagnostic psihiatric (cod F), iar rezultatele secundare au inclus ADHD, autism, alte tulburări neuropsihiatrice, anxietate/depresie și tulburări de adaptare.

Pentru analiză au fost utilizate modele de regresie logistică cu estimare a ecuațiilor generalizate, evaluând prevalențele anuale și șansele (OR) pentru fiecare grup, ajustate pentru variabile perinatale și demografice.

Rezultate

Populația studiată a inclus 1.109.411 copii, dintre care 6,9% au fost născuți prematur.

Diagnostice psihiatrice generale

Copiii născuți în ultimele luni ale anului au prezentat un risc crescut de a primi un diagnostic psihiatric. Prevalența a fost mai mare la băieți în jurul vârstei de 10 ani și a crescut la fete în adolescență. Copiii născuți prematur și în ultimele luni au avut cele mai mari prevalențe.

La vârstele 4–10 ani, șansele de diagnostic psihiatric au fost cu 30–80% mai mari la cei mai tineri, efect care s-a diminuat în adolescență.

Tulburări neuropsihiatrice

ADHD a prezentat efecte consistente ale vârstei relative. La fetele născute prematur și în octombrie–decembrie, șansele de diagnostic ADHD la 4–10 ani au crescut cu 53%, iar pentru alte tulburări neuropsihiatrice cu 55%. La băieții prematuri, efectul a fost mai modest, dar constant. La copiii la termen, efectele relative au fost marcate, mai ales la fete.

Tulburări emoționale

Prevalența anxietății și depresiei a crescut substanțial în adolescență, în special la fete. Fetele prematur născute în ultimele luni ale anului au avut șanse cu 76% mai mari de a fi diagnosticate cu tulburări de adaptare la 4–10 ani. În schimb, efectele vârstei relative asupra tulburărilor emoționale la băieți au fost minime.

Analize suplimentare

Rezultatele au fost robuste, fiind confirmate prin:

  • Subgruparea în prematuri foarte mici și prematuri moderați
  • Ajustări suplimentare pentru caracteristicile familiale
  • Excluderea copiilor cu dizabilități majore


Efectele relative au fost mai puternice la prematurii foarte mici, în special la fete: șanse de diagnostic ADHD de peste 3 ori mai mari în adolescență.

Concluzii

Acest studiu arată că vârsta relativă este un factor de risc semnificativ pentru utilizarea serviciilor psihiatrice la copiii născuți atât la termen, cât și prematur. Vulnerabilitatea este accentuată la cei născuți prematur și cei mai tineri din clasă, în special la fete.

Rezultatele sugerează că întârzierea începerii școlii ar putea fi benefică pentru copiii cu maturizare mai lentă și vârstă relativă mică, contribuind la reducerea poverii tulburărilor psihice.

Implicațiile practice includ necesitatea de a lua în considerare atât prematuritatea, cât și vârsta relativă în planificarea intervențiilor educaționale și de sănătate mintală.

Bibliografie:
Bachmann, C. S., et al. (2025). Relative age as a risk factor for psychiatric diagnoses in children born preterm and to term: a cohort study. BMJ Paediatrics Open. https://doi.org/10.1136/bmjpo-2024-003186

Image by freepik on Freepik
Alte articole:
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Îngrijirea copiilor

Totul despre îngrijirea copilului, in fiecare etapa a vieții sale: nou-născut, sugar, copil mic.

Alimentație

Alăptare, diversificare și principii de alimentație corectă a bebelușului și a copilului mic.

Somnul la copii

Despre fazele somnului la bebeluși, necesarul de somn și cum trebuie educat copilul pentru un somn fără probleme.

Dezvoltarea normală a copilului

Această secțiune răspunde la întrebarea: Bebelușul meu este normal din punct de vedere fizic și neurologic?

Educația copiilor

Informatii bazate pe surse oficiale si dovezi stiintifice privind modul in care trebuie sa te comporti cu copilul tau.

Afecțiuni întâlnite la copii

Informații complete despre cele mai frecvente boli ale bebelușilor și copiilor mici prezentate pe înțelesul părinților.

Studii

Aici veți găsi studii medicale din domeniul pediatriei și îngrijirii copilului.

Articole recente:
Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp