Școlarii cu vârste mai mici decât colegii lor se confruntă cu riscuri mai mari pentru sănătatea mintală
Un studiu amplu realizat în Norvegia a evaluat impactul vârstei relative asupra riscului de diagnostice psihiatrice la copiii născuți prematur și la termen. Cercetarea s-a bazat pe date colectate din registrele naționale, incluzând peste 1,1 milioane de copii monitorizați între 4 și 17 ani.
Conceptul de efect al vârstei relative se referă la dezavantajele copiilor mai tineri din aceeași clasă, aceștia fiind asociați cu performanțe academice, sociale și de sănătate mai scăzute. Studiile anterioare au evidențiat relații clare între vârsta relativă și diagnosticul de tulburare de deficit de atenție cu hiperactivitate, dar și cu alte probleme emoționale sau sociale. În cazul copiilor născuți prematur, aceștia prezintă deja un risc crescut de tulburări neuropsihologice și vulnerabilitate socială, ceea ce sugerează că efectele vârstei relative pot fi amplificate.
Despre studiu
Acest studiu a utilizat date din trei registre naționale norvegiene:
- Registrul Național al Nașterilor (MBRN)
- Registrul Pacienților din Norvegia (NPR)
- Statisticile Norvegiei (SSB)
Au fost incluși copii cu vârsta gestațională între 23 și 42 săptămâni și greutate la naștere între 300 și 6.500 g. Monitorizarea s-a desfășurat între 2008 și 2018, perioadă în care copiii au contribuit cu date anuale privind diagnostice psihiatrice conform clasificării ICD-10.
Copiii au fost împărțiți în două grupuri principale:
- Preterm (23–36 săptămâni)
- La termen (37–41 săptămâni)
Vârsta relativă a fost definită în funcție de trimestrul nașterii: cei născuți în octombrie–decembrie fiind considerați cei mai tineri.
Rezultatele primare au vizat prezența oricărui diagnostic psihiatric (cod F), iar rezultatele secundare au inclus ADHD, autism, alte tulburări neuropsihiatrice, anxietate/depresie și tulburări de adaptare.
Pentru analiză au fost utilizate modele de regresie logistică cu estimare a ecuațiilor generalizate, evaluând prevalențele anuale și șansele (OR) pentru fiecare grup, ajustate pentru variabile perinatale și demografice.
Rezultate
Populația studiată a inclus 1.109.411 copii, dintre care 6,9% au fost născuți prematur.
Diagnostice psihiatrice generale
Copiii născuți în ultimele luni ale anului au prezentat un risc crescut de a primi un diagnostic psihiatric. Prevalența a fost mai mare la băieți în jurul vârstei de 10 ani și a crescut la fete în adolescență. Copiii născuți prematur și în ultimele luni au avut cele mai mari prevalențe.
La vârstele 4–10 ani, șansele de diagnostic psihiatric au fost cu 30–80% mai mari la cei mai tineri, efect care s-a diminuat în adolescență.
Tulburări neuropsihiatrice
ADHD a prezentat efecte consistente ale vârstei relative. La fetele născute prematur și în octombrie–decembrie, șansele de diagnostic ADHD la 4–10 ani au crescut cu 53%, iar pentru alte tulburări neuropsihiatrice cu 55%. La băieții prematuri, efectul a fost mai modest, dar constant. La copiii la termen, efectele relative au fost marcate, mai ales la fete.
Tulburări emoționale
Prevalența anxietății și depresiei a crescut substanțial în adolescență, în special la fete. Fetele prematur născute în ultimele luni ale anului au avut șanse cu 76% mai mari de a fi diagnosticate cu tulburări de adaptare la 4–10 ani. În schimb, efectele vârstei relative asupra tulburărilor emoționale la băieți au fost minime.
Analize suplimentare
Rezultatele au fost robuste, fiind confirmate prin:
- Subgruparea în prematuri foarte mici și prematuri moderați
- Ajustări suplimentare pentru caracteristicile familiale
- Excluderea copiilor cu dizabilități majore
Efectele relative au fost mai puternice la prematurii foarte mici, în special la fete: șanse de diagnostic ADHD de peste 3 ori mai mari în adolescență.
Concluzii
Acest studiu arată că vârsta relativă este un factor de risc semnificativ pentru utilizarea serviciilor psihiatrice la copiii născuți atât la termen, cât și prematur. Vulnerabilitatea este accentuată la cei născuți prematur și cei mai tineri din clasă, în special la fete.
Rezultatele sugerează că întârzierea începerii școlii ar putea fi benefică pentru copiii cu maturizare mai lentă și vârstă relativă mică, contribuind la reducerea poverii tulburărilor psihice.
Implicațiile practice includ necesitatea de a lua în considerare atât prematuritatea, cât și vârsta relativă în planificarea intervențiilor educaționale și de sănătate mintală.
Image by freepik on Freepik
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
