Riscul de boală celiacă, influențat de medicamentele administrate în copilărie
Actualizat la 25-10-2022, 55 vizualizări
Utilizarea în copilărie a medicamentelor care inhibă producția de acid gastric, precum antagoniștii receptorilor histaminei-2 (H2RA) și inhibitorii pompei de protoni (PPI), sporește riscul de boală celiacă în viața de adult, potrivit unui studiu publicat în The Journal of Pediatric.
Boala celiacă este o afecțiune medicală imunologică a cărei prevalență la nivel global a crescut semnificativ în ultimele decenii, cel mai probabil datorită îmbunătățirii condițiilor de screening și a conștientizării mai mari a bolii.
Deși au fost evidențiați câțiva factori de risc pentru boala celiacă, precum expunerea la gluten și susceptibilitatea genetică, în continuare mecanismul de apariție a bolii nu este pe deplin înțeles, cauzele exacte nefiind cunoscute. Studii anterioare au raportat că infecția gastrointestinală și expunerea la anumite medicamente cresc semnificativ riscul de boală celiacă. Medicamentele care inhibă producția de acid gastric, frecvent prescrise la copii și adolescenți, au fost asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolii.
Pentru a arăta dacă relația dintre administrarea medicamentelor care inhibă producția de acid gastric după primele șase luni de viață și boala celiacă este una cauzală, cercetătorii au analizat baza de date a sistemului militar de sănătate (MHS) TRICARE, care include fișe medicale de la naștere, împreună cu date cu privire la medicamentele primite de către copii în baza unei rețete prescrise.
Participanții la studiu, aproximativ 960.000 de copii, au fost împărțiți în grupuri pe baza numărului de zile (în medie) pe parcursul cărora au primit medicamentele prescrise. Astfel, au existat trei grupuri: copii care nu au primit nici un medicament, copii care au primit medicamente pentru 1 până la 60 de zile și copii care au primit medicamente pentru mai mult de 60 de zile.
Pentru antibiotice, expunerea scăzută a fost definită ca până la zece zile de utilizare a acestor clase de medicamente, în timp ce expunerea mare a fost definită ca mai mult de zece zile de utilizare. Potrivit rezultatelor, expunerea la medicamente care inhibă producția de acid gastric și la antibiotice a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare a bolii celiace. Factori precum modalitatea de naștere sau prematuritatea nu au influențat riscul.
sursa: News Medical
foto: George Rudy / Shutterstock.com
Boala celiacă este o afecțiune medicală imunologică a cărei prevalență la nivel global a crescut semnificativ în ultimele decenii, cel mai probabil datorită îmbunătățirii condițiilor de screening și a conștientizării mai mari a bolii.
Deși au fost evidențiați câțiva factori de risc pentru boala celiacă, precum expunerea la gluten și susceptibilitatea genetică, în continuare mecanismul de apariție a bolii nu este pe deplin înțeles, cauzele exacte nefiind cunoscute. Studii anterioare au raportat că infecția gastrointestinală și expunerea la anumite medicamente cresc semnificativ riscul de boală celiacă. Medicamentele care inhibă producția de acid gastric, frecvent prescrise la copii și adolescenți, au fost asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolii.
Pentru a arăta dacă relația dintre administrarea medicamentelor care inhibă producția de acid gastric după primele șase luni de viață și boala celiacă este una cauzală, cercetătorii au analizat baza de date a sistemului militar de sănătate (MHS) TRICARE, care include fișe medicale de la naștere, împreună cu date cu privire la medicamentele primite de către copii în baza unei rețete prescrise.
Participanții la studiu, aproximativ 960.000 de copii, au fost împărțiți în grupuri pe baza numărului de zile (în medie) pe parcursul cărora au primit medicamentele prescrise. Astfel, au existat trei grupuri: copii care nu au primit nici un medicament, copii care au primit medicamente pentru 1 până la 60 de zile și copii care au primit medicamente pentru mai mult de 60 de zile.
Pentru antibiotice, expunerea scăzută a fost definită ca până la zece zile de utilizare a acestor clase de medicamente, în timp ce expunerea mare a fost definită ca mai mult de zece zile de utilizare. Potrivit rezultatelor, expunerea la medicamente care inhibă producția de acid gastric și la antibiotice a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare a bolii celiace. Factori precum modalitatea de naștere sau prematuritatea nu au influențat riscul.
sursa: News Medical
foto: George Rudy / Shutterstock.com
Bibliografie:
Infancy acid suppression and antibiotic use are associated with celiac disease, link: https://www.news-medical.net/news/20221020/Infancy-acid-suppression-and-antibiotic-use-are-associated-with-celiac-disease.aspxAlte articole:
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Consumul de canabis la adolescenți modifică dezvoltarea creierului și crește riscul de dependență
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Consumul de canabis la adolescenți modifică dezvoltarea creierului și crește riscul de dependență
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
