Relația dintre aportul caloric și riscul de astm la copii și adolescenți

Astmul este una dintre cele mai frecvente boli cronice ale copilăriei, caracterizată prin episoade recurente de obstrucție bronșică reversibilă. Conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC), aproximativ 25 de milioane de persoane din Statele Unite sufereau de astm în anul 2021, dintre care 4,67 milioane erau copii sub 18 ani. Această afecțiune generează un impact semnificativ asupra sistemului de sănătate și asupra societății, prin costurile ridicate asociate tratamentului și spitalizării pacienților.
De-a lungul anilor, cercetările au evidențiat o corelație între dietă și bolile alergice sau cronice, inclusiv astmul. Unele studii au arătat că un consum ridicat de pește și produse integrale este asociat cu o reducere a riscului de astm, în timp ce dietele bogate în alimente procesate și fast-food pot avea efecte negative asupra sănătății respiratorii.

Pentru a înțelege mai bine relația dintre aportul energetic total și riscul de dezvoltare a astmului, cercetătorii au realizat un studiu transversal utilizând datele din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), colectate în perioada 2009-2018. Obiectivele principale au fost:

• Analiza relației dintre aportul energetic zilnic și riscul de astm la copii și adolescenți din SUA.
• Evaluarea legăturii doză-răspuns dintre aportul energetic total și riscul de astm.

Metodologie

Participanți și sursa de date

Acest studiu a folosit datele furnizate de NHANES, un sondaj național care evaluează starea de sănătate și nutriție a populației civile din SUA. În cadrul acestui sondaj, informațiile au fost colectate prin interviuri la domiciliu, examinări medicale și analize de laborator.

Toți participanții la studiu au avut vârste cuprinse între 1 și 18 ani. Au fost excluși cei pentru care lipseau date esențiale, cum ar fi greutatea corporală, consumul total de energie sau diagnosticul de astm. În final, 12.090 de participanți au fost incluși în analiză.

Diagnosticul astmului

Participanții au fost considerați diagnosticați cu astm dacă răspundeau afirmativ la întrebarea: „Un medic sau alt profesionist din domeniul sănătății v-a spus vreodată că aveți astm?”

Determinarea aportului energetic

Consumul zilnic de energie a fost evaluat pe baza interviurilor de reamintire alimentară de 24 de ore, utilizând un sistem standardizat și automatizat.

Participanții au fost împărțiți în patru grupuri în funcție de nivelul de aport energetic:

• Q1 - sub 33,98 kcal/kg/zi (sub percentila 25).
• Q2 - între 33,98 și 55,41 kcal/kg/zi (percentila 25-50).
• Q3 - între 55,41 și 81,6 kcal/kg/zi (percentila 50-75).
• Q4 - peste 81,6 kcal/kg/zi (peste percentila 75).

Variabile de control

Pentru a ajusta analiza și a elimina influența altor factori, au fost luați în considerare mai mulți covariați, inclusiv:

• Vârsta, sexul, rasa/etnia, indicele de masă corporală (IMC), venitul raportat la pragul de sărăcie (PIR).
• Fumatul matern în timpul sarcinii, greutatea la naștere, vârsta mamei la naștere.
• Aportul zilnic de vitamine și minerale (D, E, C, fier, zinc, seleniu, acizi grași omega-3).
• Analize de sânge, inclusiv numărul de leucocite, eozinofile, limfocite și hemoglobină.

Rezultate

Caracteristicile participanților

Dintre cei 12.090 de participanți, 1.893 (15,66%) au avut astm, iar distribuția pe sexe a fost aproape egală (50,6% băieți). Vârsta mediană a participanților a fost de 9 ani.

Analizând datele, cercetătorii au constatat că aportul energetic era diferit în funcție de:

• Sex - băieții aveau un aport energetic mai ridicat.
• Rasa/etnia - diferențe semnificative între grupuri.
• IMC - copiii supraponderali sau obezi aveau un aport energetic mai mare.
• Nivelul socio-economic - copiii din familii cu venituri mai mici aveau un consum mai redus de energie.

Relația dintre aportul energetic și riscul de astm

Analiza regresiei logistice a evidențiat o asociere inversă între aportul energetic total și riscul de astm.

Comparativ cu grupul cu cel mai mic aport energetic (Q1), riscul de astm a fost mai redus în celelalte grupuri:

• Q2 (33,98-55,41 kcal/kg/zi): OR = 0,72 (IC 95%: 0,62-0,85, p = 0,001).
• Q3 (55,41-81,6 kcal/kg/zi): OR = 0,63 (IC 95%: 0,51-0,77, p < 0,001).
• Q4 (> 81,6 kcal/kg/zi): OR = 0,55 (IC 95%: 0,43-0,70, p < 0,001).

Cu alte cuvinte, fiecare creștere a aportului energetic a fost asociată cu o reducere a riscului de astm, însă până la un anumit punct.

Pragul optim al consumului energetic

Analiza cubică restricționată a identificat o relație de tip L între consumul energetic și astm. S-a constatat că pentru valori sub 56,442 kcal/kg/zi, riscul de astm scădea cu 1,9% pentru fiecare unitate suplimentară de aport energetic.

Această constatare sugerează că menținerea unui aport optim de energie este importantă în gestionarea și prevenția astmului, iar excesul de energie nu aduce beneficii suplimentare.

Mecanisme biologice posibile

Existența unei relații între aportul energetic și astm poate fi explicată prin mai multe mecanisme biologice:

• Inflamația cronică - dietele cu aport energetic scăzut pot favoriza inflamația de grad redus, crescând vulnerabilitatea la astm.
• Obezitatea - un consum inadecvat de energie poate afecta metabolismul lipidic și echilibrul imun, favorizând astmul.
• Microbiomul intestinal - dietele sărace în calorii pot altera flora intestinală, influențând răspunsurile inflamatorii din căile respiratorii.
• Stresul oxidativ - aportul energetic redus poate crește stresul oxidativ, exacerband inflamația căilor respiratorii.

Concluzie

Acest studiu a demonstrat o relație de tip L între aportul energetic și riscul de astm la copii și adolescenți, evidențiind un prag optim de consum energetic de aproximativ 56,442 kcal/kg/zi.

Implicarea în sănătatea publică:

• O dietă echilibrată, cu aport energetic adecvat, poate reduce riscul de astm.
• Intervențiile nutriționale ar trebui să vizeze prevenția astmului în rândul copiilor și adolescenților.
• Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma mecanismele implicate și pentru a dezvolta strategii eficiente de prevenție.