Recomandările OMS privind diversificarea la copilul alăptat

Pe măsură ce bebelușul crește și devine mai activ, laptele matern devine insuficient pentru a-i asigura necesarul nutrițional. Începând cu vârsta de 6 luni, aportul energetic oferit de laptele matern nu acoperă energia de care are nevoie copilul, iar diferența devine tot mai mare cu cât acesta se dezvoltă.

Când trebuie să înceapă diversificarea?

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca diversificarea să înceapă de la 6 luni, în paralel cu continuarea alăptării, astfel:

• între 6 și 8 luni de 2-3 ori pe zi;
• între 9 și 11 luni și 12 și 24 de luni de 3-4 ori pe zi, cu 1-2 gustări suplimentare pe zi, după caz.

Diversificarea poate fi introdusă între 4 și 6 luni doar dacă bebelușul, deși este alăptat corespunzător, nu ia suficient în greutate și dacă, deși este alăptat frecvent, dă semne de foame imediat după.

Introducerea alimentelor înainte de 4 luni este contraindicată, pentru că nervii și mușchii de la nivelul gurii nu sunt suficient de dezvoltați pentru a mușca și mesteca. Dacă veți da unui bebeluș mâncare până la 4 luni, veți observa că o scoate afară, pentru că nu are control asupra mușchilor limbii deocamdată.

În perioada 4-6 luni, copilul poate mânca alimente pasate sau piureuri, pentru că:

• are un control mai bun asupra limbii;
• încep să îi apară dinții;
• îi place să introducă obiecte în gură;
• începe să facă mișcări de mestecare;
• începe să fie interesat de gusturi;
• sistemul său digestiv poate digera o serie de alimente.

Începerea diversificării prea devreme (înainte de 4 luni) sau prea târziu (după 6 luni) poate fi periculoasă.

Dacă diversificarea începe prea devreme:

• alimentele pot interfera cu alăptarea; consumul acestora va face copilul să nu mai mănânce suficient lapte, ceea ce va duce la o scădere a producției de lapte matern;
• din punct de vedere nutrițional, copilul nu are nevoie încă de aceste alimente; în plus, supele și piureurile care i se oferă la această vârstă sunt diluate pentru a putea fi consumate de bebeluș, și deși îi umplu stomăcelul, elementele nutriționale pe care le oferă sunt mult mai puține comparativ cu laptele matern;
• cu cât producția de lapte scade, cu atât aportul elementelor nutriționale pe care le oferă este limitat;
• riscul apariției diareei este mai crescut, deoarece alimentele nu sunt la fel de sterile precum laptele matern.

Dacă diversificarea este introdusă prea târziu:

• necesarul de energie și substanțe nutritive ale copilului nu este îndeplinit, ceea ce poate duce la o stagnare a creșterii;
• poate crește riscul malnutriției.

Alăptarea și diversificarea

Copilul ar trebui să fie alăptat exclusiv până la vârsta de 4 luni și dacă este posibil, până la 6 luni. După începerea diversificării frecvența alăptării și durata unei sesiuni de alăptare trebuie să fie aceeași ca înainte, respectiv ori de câte ori copilul dorește.

Laptele matern continuă să fie o sursă importantă de hrană până la vârsta de cel puțin 2 ani, conform OMS, iar alimentele introduse odată cu diversificarea vin să suplimenteze nevoile nutriționale ale copilului. Treptat, acesta se obișnuiește cu mâncarea și până la 2 ani laptele matern ajunge să fie înlocuit complet de aceasta, chiar dacă este posibil ca micuțul să continue să sugă din nevoia de afecțiune sau pentru a se liniști.

OMS susține menținerea alăptării până la 2 ani pentru că în perioada 6-24 luni copiii sunt mai vulnerabili la boli. Imunitatea naturală pasivă primită de la mamă începe să scadă, în timp ce sistemul lor imun nu este încă în totalitate dezvoltat; în plus, sunt expuși tot mai mult la agenți patogeni (introduc obiecte și mânuțele în gură, merg de-a bușilea pe podea etc.)

Cum se aleg alimentele oferite copiilor?

Criteriile generale de alegere a alimentelor, conform OMS, atunci când se începe diversificarea sunt:

• conținutul energetic ridicat și cantitatea mare de proteine și micronutrienți (fier, zinc, vitamina A, vitamina C, calciu, acid folic);
• siguranța alimentelor (să nu fie contaminate cu agenți patogeni, să nu conțină substanțe chimice sau toxice, să nu fie prea fierbinți sau oferite în bucăți prea mari copilului);
• alimentele să îi placă bebelușului și să poată fi mâncate ușor, să fie locale și ușor de preparat.

Alte recomandări privind diversificarea de la OMS

• Gustul nou al unui aliment poate surprinde copilul, de aceea se recomandă ca introducerea acestuia în alimentație să se facă prin oferirea a 1-2 lingurițe de două ori pe zi, urmând ca varietatea și cantitatea să fie crescută treptat. 
• Mâncarea trebuie să aibă textura potrivită vârstei copilului: să fie moale la început, astfel încât copilul să o poată mesteca și înghiți, apoi, pe măsură ce îi apar dinții și începe să aibă un mai mare control asupra mușchilor limbii și gurii, alimentele pot fi pasate și ulterior tăiate în bucățele. În jurul vârstei de 8 luni copiii pot mânca singuri unele gustări, iar la 12 luni pot consuma aceleași tipuri de alimente ca restul familiei.
• Copilul nu trebuie să fie forțat sau grăbit să mănânce, nici atunci când face pauze de la mâncat pentru că vrea să se joace.
• Hrănirea bebelușului ar trebui să se facă încă de la primele semne că îi este foame.
• Oferiți-i copilului bucățele de mâncare și lăsați-l să se hrănească singur. Pe lângă faptul că îi face plăcere, în acest fel își va dezvolta mai bine coordonarea motrică.
• Evitați să îi dați prea multe lichide înainte sau în timpul mesei, pentru a evita reducerea poftei de mâncare.
• Când copilul refuză mâncarea, părinții o pot lăsa pe mai târziu să i-o ofere, iar dacă nici atunci nu vrea să mănânce este posibil să nu îi placă, de aceea ar trebui să primească altceva.