Principiile diversificării

Autor: Mancaș Mălina Actualizat la 16-02-2016, 4336 vizualizări
Principiile diversificării
După vârsta de 6 luni laptele matern nu îi mai poate asigura copilului toți nutrienții de care acesta are nevoie, fiind necesară începerea diversificării. În această perioadă, copilul poate prezenta riscul de subnutriție, alimentele complementare pot fi administrate în cantități neadecvate, prea devreme sau prea târziu, sau la intervale nepotrivite.

Principiile diversificării însumează standardele pentru o diversificare corectă, pentru a-i asigura copilului toți nutrienții de care acesta are nevoie. Organizația Mondială a Sănătății împreună cu Asociația Panamericană a Sănătății au lansat o serie de principii generale privind diversificarea. Acestea cuprind aspecte ale comportamentelor alimentare, precum și privind cantitatea, consistența, frecvența meselor, densitatea energetică sau conținutul nutritiv.

1. Durata alăptării exclusive și începerea diversificării

De la naștere până la vârsta de 6 luni se recomandă alăptarea exclusivă la sân, iar după vârsta de 6 luni se poate începe diversificarea și continuarea alăptării la sân. În acest moment greutatea și înălțimea copilului se modifică considerabil, iar laptele matern nu mai poate acoperi necesarul nutritiv al copilului. La această vârstă sistemul digestiv al bebelușului este suficient dezvoltat pentru a procesa glucidele, proteinele și lipidele din alimente.

2. Menținerea alăptării

Continuați alăptarea la sân a copilului la cerere până la vârsta de 1-2 ani. Laptele matern poate asigura jumătate din necesarul caloric al copilului între 6-12 luni și o treime între 12-24 luni, însă asigură o categorie de nutrienți unici și factori protectori ce susțin sănătatea copilului.

3. Hrănirea la cerere

OMS recomandă hrănirea bazată pe principiile îngrijirii psihosociale. O hrănire optimă nu se referă doar la tipul alimentelor, ci și la momentul hrănirii, modul de hrănire, locul și persoana care hrănește copilul.
Iată care sunt principiile îngrijirii psihosociale recomandate în hrănirea copilului:
  • respectați nevoile alimentare ale copilului, senzațiile de foame și sațietate și încurajați-l când mănâncă singur anumite alimente;
  • hrăniți copilul încet și cu răbdare, încurajați-l să mănânce fără să îl forțați;
  • dacă cel mic refuză mâncare, încercați alte combinații alimentare, gusturi, texturi și metode de încurajare;
  • reduceți orice sursă care ar putea să îl distragă de la masă;
  • pe durata hrănirii mențineți contactul vizual cu copilul și discutați cu el. (2)

4. Prepararea corespunzătoare a alimentelor și depozitarea lor

Asocierea incorectă a alimentelor și contaminarea cu microbi este cauza majoră de apariție a diareei.

Igiena corespunzătoare a alimentelor trebuie asigurată prin:
  • spălarea și curățarea atentă a alimentelor utilizate la prepararea mâncării, precum și a mâinilor copilului;
  • consumul alimentelor imediat după preparare sau depozitarea lor în mod corect;
  • utilizarea ustensilelor și a vaselor curate pentru preparea și servirea mesei;
  • evitarea utilizării sticlelor, deoarece curățarea lor eficientă este mai dificil de realizat. (2)

5. Cantitatea de alimente de care copilul are nevoie și densitatea lor energetică

Începeți la 6 luni cu cantități reduse de alimente și creșteți treptat cantitatea, menținând alăptarea constantă. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, alimentele complementare ar trebui să le asigure copiilor alăptați la sân aproximativ 200 kcal/zi la 6-8 luni, 300 kcal/zi la 9-11 luni și 550 kcal/zi  la 12-23 luni.

Cantitatea de alimente ingerate depinde de densitatea lor energetică, adică număril de kilocalorii pe ml sau g. Laptele matern conține aproximativ 0,7 kcal/ml, în timp ce densitatea energetică a alimentelor complementare diferă de la 0,6 la 1 kcal/g. Alimentele lichide sau diluate pot conține doar 0,3 kcal/g. Ideal este ca alimentele complementare să aibă o densitate calorică mai mare decât laptele matern, adică de minimum 0,8 kcal/g.

Tabelul următor însumează cantitatea de alimente recomandate pentru diferite vârste:

Vârstă Necesarul energetic zilnic, pe lângă laptele matern Textură Frecvența meselor Cantitatea de alimente de care un copil are nevoie (în medie) la fiecare masă
6-8 luni 200 kcal/zi Începeți cu alimente pasate foarte fin, iar ulterior cu alimente pasate grosier 2-3 mese pe zi și 1-2 gustări în funcție de apetitul copilului 2-3 linguri la o masă, crescând treptat la 120 ml
9-11 luni 300 kcal/zi Alimente pasate sau tăiate și alimente pe care copilul le poate apuca singur 3-4 mese pe zi și 1-2 gustări în funcție de apetit 1 bol de 120 ml
12-23 luni 550 kcal/zi Alimente pasate, tăiate sau alimente gătite normal 3-4 mese pe zi și 1-2 gustări, în funcție de apetit 1 bol de 200 ml
Sursa: Organizația Mondială a Sănătății

6. Consistența alimentelor

Dezvoltarea neuromusculară a copiilor dictează vârsta minimă la care pot ingera anumite tipuri particulare de alimente. Treptat, poate fi crescută consistența alimentelor și varietatea odată cu creșterea și dezvoltarea copilului, adaptat la nevoile și capacitățile copilului. După vârsta de 6 luni copilul poate consuma alimente pasate (piureuri) și semi-solide. După 8 luni, majoritatea pot consuma și alimente tăiate pe care le poate apuca singur, de genul finger-food.

La 12 luni majoritatea copiilor pot consuma aproximativ aceleași alimente ca ceilalți mebri ai familiei, ținând cont de densitatea calorică a alimentelor. Evitați alimentele care pot reprezenta pericol de înec pentru bebeluș, alimente de dimensiuni mari sau cu o consistență nepotrivită, cum ar fi nuci, alune, struguri sau morcov crud.

7. Frecvența meselor

Creșteți numărul meselor zilnice ale copilului odată cu creșterea acestuia. Numărul meselor depinde de:
  • necesarul energetic al copilului;
  • cantitatea de mâncare pe care copilul o poate consuma la o masă;
  • densitatea energetică a alimentelor oferite copilului.

În perioada 6-8 luni mesele complementare ar trebui să fie în număr de 2-3, la 9-11 luni și 12-24 luni sunt recomandate 3-4 mese pe zi, conform tabelului de mai sus, cu gustări oferite o dată sau de două ori pe zi. Gustările sunt definite ca alimente simple consumate între mese, pe care copilul le poate consuma și singur. (2)

8. Conținutul nutritiv al alimentelor

Asigurați-i copilului o varietate de alimente bogate în nutrienți, pentru o creștere armonioasă. Carnea, peștele sau ouăle ar trebui consumate zilnic, la fel și cerealele, fructele și legumele bogate în vitamina A, grăsimile sănătoase.

Principalul mineral de care copilul are nevoie din altă sursă decât laptele matern este fierul. Acesta trebuie adus în alimentația copilului din surse precum carnea, peștele, leguminoasele, împreună cu alimente bogate în vitamina C pentru a asigura o absorbție eficientă.

Includeți în alimentația copilului:

  • fructe și legume – sunt bogate în substanțe nutritive esențiale pentru creșterea și dezvoltarea copilului, în special cele portocalii – morcovi, dovleac, mango, papaya, dar și spanac, bogat în beta-caroten care se transformă în vitamina A;
  • alimente de origine animală și pește – surse importante de proteine, fier și zinc. Ficatul asigură vitamina A și acid folic iar gălbenușul de ou este o sursă de proteine și vitamina A;
  • lactate – lapte, iaurt sau brânză, fiind surse de calciu, proteine, energie și vitamine;
  • leguminoase – mazăre, fasole, linte, alune sau soia, fiind surse importante de proteine și fier;
  • grăsimi și uleiuri vegetale – surse concentrate de energie și de acizi grași esențiali necesari unei bune dezvoltări.


Produsele de natură vegetală nu asigură copilului necesarul de fier și zinc de care are nevoie, fiind necesare surse de origine animală sau alimente fortificate. Grăsimile, inclusiv uleiurile vegetale conferă gust alimentelor și cresc densitatea energetică, ajutând și la absorbția unor vitamine, cum ar fi vitamina A. Grăsimile trebuie să reprezinte 30-45% din totalul energetic, inclusiv din laptele matern. (4)

Conform studiilor, aportul crescut de carne, în special din cauza conținutului de proteine, este asociat cu creșterea în greutate la copiii până în 12 luni. Consumul crescut de proteine (peste 14% din total energetic) între lunile 4-12 a fost asociat cu creșterea crescută în greutate, favorizând formarea depozitelor de grăsime fără predispoziție genetică. Cantitatea de carne recomandată în primul an de viață este de 1-2 linguri de 1-2 ori pe zi în lunile 7-8 și 2-3 linguri în lunile 9-12. (5)

9. Utilizarea suplimentelor de vitamine-minerale sau alimente fortificate pentru mamă și copil

Utilizați alimente fortificate sau suplimente de vitamine și minerale în funcție de nevoile copilului. Alimentele complementare de natură vegetală nu asigură de obicei doza necesară de vitamine și minerale de care copilul are nevoie. Includerea surselor alimentare de origine animală poate acoperi aceste carențe, însă creșterea crescută a cantității poate fi dăunătoare.

Necesarul de micronutrienți poate fi atins prin adăugarea în dietă a alimentelor fortificate sau a suplimentelor de vitamine și minerale la recomandarea medicului. Este necesară evaluarea prealabilă a valorilor nutrienților pentru a decide carențele și necesarul pentru fiecare categorie și tip.

10. Alimentația în timpul și după îmbolnăvire

Creșteți cantitatea de lichide administrate dacă copilul este bolnav, inclusiv numărul alăptărilor și încurajați copilul să mănânce alimentele preferate, în special alimente moi. După vindecare, oferiți-i o cantitate mai mare de alimente și încurajați-l să mănânce mai mult. Va avea nevoie de o doză mai mare de nutrienți pentru a acoperi pierderile din perioada bolii. (1, 4)

Bibliografie:
(1)Guiding principles for complementary feeding of the breastfed child, link: http://files.ennonline.net/attachments/163/guiding-principles-compfeeding-breastfed-paho-who-2001%281%29.pdf
(2) Guidelines for an integrated approach to the nutritional care, Appendix V, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK143680/
(3) Practical guidance on the quality, frequency and amount of food to offer children 6–23 months of age who are breastfed on demand, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK148957/table/session3.t1/?report=objectonly
(4) Infant and young child feeding: model chapter for textbooks for medical students and allied health professionals, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK148957/
(5) Complementary Feeding: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition, link: http://www.espghan.org/fileadmin/user_upload/guidelines_pdf/con_28.pdf
Alte articole:
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Îngrijirea copiilor

Totul despre îngrijirea copilului, in fiecare etapa a vieții sale: nou-născut, sugar, copil mic.

Alimentație

Alăptare, diversificare și principii de alimentație corectă a bebelușului și a copilului mic.

Somnul la copii

Despre fazele somnului la bebeluși, necesarul de somn și cum trebuie educat copilul pentru un somn fără probleme.

Dezvoltarea normală a copilului

Această secțiune răspunde la întrebarea: Bebelușul meu este normal din punct de vedere fizic și neurologic?

Educația copiilor

Informatii bazate pe surse oficiale si dovezi stiintifice privind modul in care trebuie sa te comporti cu copilul tau.

Ghiduri

Aici veti gasi o serie de scheme si liste ce contin cele mai importante recomandari privind ingrijirea si educatia copilului.

Afecțiuni întâlnite la copii

Informații complete despre cele mai frecvente boli ale bebelușilor și copiilor mici prezentate pe înțelesul părinților.

Articole recente:
Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp