Principii nutritive esențiale în perioada diversificării (6-12 luni)

Autor: Mancaș Mălina Actualizat la 29-01-2016, 4519 vizualizări
Principii nutritive esențiale în perioada diversificării (6-12 luni)
Până la vârsta de 6 luni, bebelușii își asigură aportul de substanțe nutritive din laptele matern și din formulele de lapte. După 6 luni, laptele matern nu mai poate asigura un aport suficient de nutrienți de care copilul are nevoie pentru dezvoltarea lui, însă odată cu începerea diversificării aceste două surse alimentare nu trebuie întrerupte. Diversificarea reprezintă un pas important în dezvoltarea copilului, descoperind noi gusturi, arome și texturi.

Pentru a determina cu exactitate necesarul nutritiv al copilului și pentru dezvoltarea unui plan alimentar, trebuie corelate informațiile medicale cu datele antropometrice, informațiile alimentare (istoricul alimentar, aportul alimentar, apetitul, preferințe și alergii) și datele biochimice.

În această perioadă nevoile nutriționale ale copilului sunt destul de ridicate, fiind influențate de diviziunea celulară rapidă ce necesită proteine, energie și nutrienți implicați în sinteza ADN-ului și metabolism. (1)

Iată care este aportul recomandat al elementelor nutritive în perioada 6-12 luni:

Nutrient 6-12 luni
Proteine (g/kg) 11
Carbohidrați (g) 95
Lipide (g) 30
Vitamine
Vitamina A (μg) 500
Vitamina D (μg) 5
Vitamina E (mg) 5
Vitamina K (μg) 2,5
Vitamina C (mg) 50
Vitamina B1 - Tiamină (mg) 0,3
Vitamina B2 - Riboflavină (mg) 0,4
Vitamina B3 - Niacină (mg) 4
Vitamina B6 (mg) 0,3
Folat (μg) 80
Vitamina B12 (μg) 0,5
Minerale
Calciu (mg) 270
Fluor (mg) 0,5
Fier (mg) 11
Zinc (mg) 5

Sursa: The California Department of Public Health

Care este necesarul energetic al copiilor în perioada 6-12 luni?

În timp ce, în medie, adulții au nevoie de aproximativ 25-30 kcal/kg, un bebeluș de 4 kg va avea nevoie de mai mult de 100 kcal/kg (430 kcal/zi). Necesarul energetic suferă un declin ulterior bazat pe greutate, înălțime și activitatea fizică. Densitatea calorică a alimentelor trebuie să varieze de la 1,07 kcal/g la 1,46 kcal/g. (3)

Copiii au nevoie de energie pentru activitățile lor, pentru creștere și dezvoltare. Energia provine din alimentele ce conțin carbohidrați, proteine sau grăsimi.

Iată care este necesarul energetic estimativ pentru copii:

Băieți

Vârsta (luni) Greutatea de referință (kg) Înălțimea de referință (cm) Necesarul Energetic Estimativ (kcal/zi)
6 7,9 67 645
7 8,4 68,7 668
8 8,9 70,2 710
9 9,3 71,6 746
10 9,7 73 793
11 10 74,3 817
12 10,3 75,5 844

Fete

Vârsta (luni) Greutatea de referință (kg) Înălțimea de referință (cm) Necesarul Energetic Estimativ (kcal/zi)
6 7,2 65,3 593
7 7,7 66,9 608
8 8,1 68,4 643
9 8,5 69,9 678
10 8,9 71,3 717
11 9,2 72,6 742
12 9,5 73,8 768

Carbohidrați

Doza zilnică recomandată de carbohidrați pentru 6-12 luni este de 95g/zi.

Carbohidrații asigură dezvoltarea normală a bebelușilor, susțin funcțiile organismului și activitatea fizică. Permit proteinelor din dietă să fie folosite corespunzător pentru a dezvolta noi țesuturi, permit utilzarea corectă a grăsimilor de către organism și servesc ca sursă principală de energie.

Tipul principal de carbohidrați utilizați de copii este lactoza din laptele matern și din formulele de lapte bazate pe lapte de vacă. Formulele de lapte fără lactoză, cum sunt cele din soia, asigură carbohidrați sub forma sucrozei. Aceste formule sunt indicate bebelușilor care nu pot metaboliza lactoza sau galactoza. În perioada diversificării, ca sursă de carbohidrați pot fi utilizate cereale integrale, orez, paste sau cereale instant.

Carbohidrații din sucurile de fructe

Unele sucuri din fructe, cum ar fi de prune, mere sau pere, conțin o cantitate crescută de sorbitol și mai multă fructoză și glucoză. Copiii pot absorbi doar o parte din cantitatea de sorbitol și fructoză din aceste sucuri. Carbohidrații neabsorbiți sunt fermentați la nivelul intestinului gros producând diaree, dureri abdominale sau balonare.

Fibre

Fibrele sunt întâlnite în legume, cereale, fructe și legume. Laptele matern nu conține fibre, de aceea în perioada diversificării acestea sunt introduse treptat în alimentație. Se recomandă fibrele din cereale integrale, legume verzi sau leguminoase pentru a asigura 5 g de fibre pe zi în jurul vârstei de 1 an.

Proteine

Doza zilnică recomandată de proteine pentru 6-12 luni este de 11 g/zi.

Toate proteinele sunt combinații ale unui număr de aproximativ 20 de aminoacizi. Nouă dintre aceștia nu pot fi produși de organism, fiind numiți aminoacizi esențiali, iar aportul acestora trebuie adus din alimente. Rolul lor este de a construi, menține și repara țesuturi, inclusiv țesut epitelial, muscular, cardiac, nervos etc. Un alt rol este de a produce enzime, hormoni, anticorpi sau a de a favoriza funcționarea și reglarea unor procese din organism.

Laptele matern și formulele de lapte asigură suficiente proteine în primele luni de viață. Ulterior, sunt necesare surse adiționale cum ar fi carne, pește, gălbenuș de ou, brânză, iaurt, leguminoase sau cereale. Sursele alimentare de origine animală conțin o cantitate suficientă de aminoacizi esențiali pentru a menține nivelul de proteine la valori recomandate. În schimb, sursele vegetale conțin cantități mai reduse ale unuia sau mai multor aminoacizi.

Lipide

Lipidele reprezintă o clasă de substanțe ce include grăsimile, uleiurile sau colesterolul. Bebelușii au nevoie de lipide în dietă pentru a suplini anumite surse majore de energie, pentru a favoriza acumularea depozitelor de grăsime, pentru a permite absorbția unor vitamine liposolubile, cum ar fi vitaminele A, D, E sau K, dar și pentru o funcționare și dezvoltare optimă a sistemului nervos, a părului, pielii, ochilor și creșterea rezistenței la boli și infecții. Doza zilnică recomandată de lipide pentru 6-12 luni este de 30 g/zi.

Laptele matern și formulele de lapte sunt importante surse de lipide, inclusiv acizi grași esențiali. Laptele matern asigură aproximativ 5,6 g/l de acid linoleic, în timp ce formulele de lapte asigură între 3,3 - 8,6 g/l. În completare, laptele matern conține aproximativ 0,63 g/l acizi Omega-3, comparativ cu formulele de lapte ce asigură între 0 - 0,67 g/l.

Laptele praf procesat poate conține adaosuri de uleiuri vegetale bogate în acid oleic pentru a asigura necesarul de acizi grași bebelușului. Necesarul de lipide trebuie obținut și din alimente precum carnea, brânza, lactatele, gălbenușul de ou și alte surse de uleiuri vegetale introduse în mâncarea acestuia.

Colesterolul și acizii grași în alimentația copilului

Creșterea și dezvoltarea rapidă a bebelușului necesită o dietă densă caloric cu un procent mai ridicat din kilocalorii obținute din grăsime. Colesterolul are numeroase funcții în organism dar nu este considerat esențial deoarece poate fi produs de către ficat. Nu este adăugat în formulele de lapte, însă laptele matern conține o cantitate ridicată de colesterol. Un studiu publicat în Journal of Lipid Research a arătat că nivelul crescut de colesterol din laptele matern stimulează dezvoltarea unor enzime necesare pentru pregătirea organismului bebelușului să proceseze colesterolul mai eficient ulterior. (7)

În perioada diversificării, pe lângă vitaminele și mineralele din laptele matern, copilul are nevoie de surse suplimentare de vitamine și minerale. În primul an de viață bebelușii nu necesită în mod normal administrarea de suplimente, ci doar în cazuri speciale, la recomandarea medicului.

Vitamina D

Doza recomandată zilnic de vitamina D pentru 6-12 luni este de 5 μg (200 IU) /zi, iar doza maximă admisă este de 25 μg (1,000 IU)/zi.

Vitamina D este o vitamină liposolubilă esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a oaselor și utilizarea eficientă a calciului și fosforului în organism.

Vitamina D este produsă la nivelul pielii în urma acțiunii ultravioletelor de la soare asupra substanțelor chimice prezente la nivelul pielii. Lactatele fortificate cu această vitamină și formulele de lapte sunt principala sursă de vitamina D. La acestea se adaugă peștele, ficatul, gălbenușul de ou și cereale fortificate.

Laptele matern nu conține o cantitate suficientă de vitamina D, de obicei 25 IU/ l sau mai puțin. Asociația Americană de Pediatrie recomandă expunerea limitată la soare a copiilor și suplimentarea cu vitamina D la recomandarea medicului. Majoritatea medicilor recomandă o doză zilnică de 200 IU pentru copiii alăptați la sân care nu consumă deloc lapte fortificat cu vitamina D sau pentru copiii nealăptați la sân care consumă mai puțin de 500 ml de lapte fortificat cu vitamina D pe zi. (2)

Vitamina A

Doza recomandată zilnic de vitamina A pentru 6-12 luni este de 600 μg/zi, sau 500  μg/zi de echivalent retinol activ.

Vitamina A este o vitamină liposolubilă esențială pentru formarea și menținerea sănătății pielii, a părului și membranelor mucoase, pentru sănătatea sistemului vizual, sistemului imunitar și a sistemului reproducător.

Laptele matern și laptele praf sunt sursele majore de vitamina A. Sursele adiționale sunt reprezentate de gălbenușul de ou, legume și fructe (spanac, leguminoase, cartofi dulci, piersici, pepene galben, caise), ficat, brânză, unt, ulei de pește. Morcovii și alte fructe și legume portocalii, dar și cruciferele conțin caroten ce se transformă în vitamina A.

Vitamina E

Doza recomandată zilnic de vitamina E (α-tocoferol) pentru 6-12 luni este de 5 mg/zi. Vitamina E împreună cu vitamina A protejează țesuturile.

Bebelușii primesc aportul de vitamina E din laptele matern sau formulele de lapte. Alte surse de vitamina E includ cerealele integrale, untul, ficatul și gălbenușul de ou. Vitamine E poate fi distrusă prin procesare și gătire termică.

Vitamina K

Doza zilnică recomandată de vitamina K pentru 6-12 luni este de 2,5 μg/zi. Această vitamină este necesară pentru coagularea normală a sângelui.

Formulele de lapte, legumele și ficatul sunt surse importante de vitamina K. Aceasta este produsă și în organism de către bacteriile întâlnite în mod obișnuit la nivelul intestinului. Laptele matern este sărac în această vitamină.

Vitamina C

Doza recomandată zilnic de vitamina C pentru 6-12 luni este de 50 mg/zi. Funcția majoră a vitaminei C (acidul ascorbic) include formarea colagenului, o proteină ce conferă structură oaselor, cartilajelor, musculaturii, vaselor sangvine și altor țesuturi conectoare. Pe lângă acestea se mai adaugă menținerea sănătății capilarelor, oaselor sau dinților, grăbirea vindecării rănilor, creșterea rezistenței la infecții și favorizarea absorbției fierului. 

Laptele matern și formulele de lapte sunt principalele surse de vitamina C. Alte surse alimentare includ legumele (roșii, varză, broccoli, cartofi), fructe (citrice, papaya, pepene galben, fructe de pădure, portocale, mango, kiwi).

Vitamina B12

Doza recomandată zilnic de vitamina B12 pentru 6-12 luni este de 0,5 μg/zi. Menține sănătatea celulelor sangvine și ajută la buna funcționare a sistemului nervos.

Rezervele de vitamina B12 ale bebelușului îi sunt suficiente până la aproximativ 8 luni. Laptele matern și formulele de lapte îi asigură pe lângă aceste rezerve doza necesară de vitamina B12, alături de alimente precum carnea, gălbenușul de ou și lactatele.

Folatul

Doza recomandată zilnic de folat pentru 6-12 luni este de 80 μg/zi. Ajută la diviziunea celulară, dezvoltarea celulelor sangvine, formarea materialului genetic. Atât folatul cât și acidul folic provin de la aceeași vitamină, însă din diferite surse. Folatul provine din alimente în timp ce acidul folic este  forma sintetizată a vitaminei ce este adăugată în alimente și suplimente.

Bebelușii primesc folat din laptele matern, formule de lapte, legume, portocale, pepene galben, cereale integrale, cereale fortificate, leguminoase, gălbenuș de ou și ficat.

Vitamina B6 (piridoxina)

Doza zilnică recomandată de vitamina B6 pentru 6-12 luni este de 0,3 mg/zi. Ajută organismul să folosească proteinele pentru a construi țesuturi și favorizează metabolismul grăsimilor. Necesarul acestei vitamine crește direct proporțional cu aportul de proteine.

Surse alimentare de vitamina B6 includ laptele matern, formulele de lapte praf, ficatul, carnea, cerealele integrale, cerealele fortificate, legumele și cartofii.

Vitamina B1 (tiamina)

Doza recomandată zilnic de vitamina B1 pentru 6-12 luni este de 0,3 mg/zi. Ajută organismul să elibereze energia produsă de carbohidrați și joacă un rol vital în funcționarea normală a sistemului nervos.

Laptele matern, formulele de lapte, cerealele intgrale, cele fortificate, legumele și cartofii sunt importante surse de tiamină.

Vitamina B2 (riboflavina)

Doza recomandată zilnic de vitamina B2 pentru 6-12 luni este de 0,4 mg/zi. Riboflavina este o vitamină solubilă în apă ce ajută organismul să elibereze energia de la proteine, grăsimi și carbohidrați. Sursele includ laptele matern, formulele de lapte, lactatele, gălbenușul de ou, broccoli, sparanghel, cereale integrale și fortificate.

Vitamina B3 (niacina)

Doza recomandată zilnic de niacină pentru 6-12 luni este de 4 mg/zi. Ajută organismul să elibere energia iar sursele de niacină includ laptele matern, formulele de lapte, gălbenușul de ou, carnea de pui, peștele, cerealele integrale.

Calciu

Doza zilnică recomandată de calciu pentru 6-12 luni este de 270 mg/zi. Calciul este un mineral cu rol esențial în dezvoltarea oaselor și a dinților, în coagularea sângelui și sănătatea musculaturii și a sistemului nervos.

Un bebeluș obține suficient calciu din laptele matern sau formulele de lapte. Dintre sursele complementare se disting iaurturile, brânza, cerealele integrale și fortificate, legumele. Calciul din laptele matern este absorbit mai eficient decât cel din laptele de vacă sau din formulele de lapte pe bază de soia.

Fier

Doza zilnică recomandată de fier pentru 6-12 luni este de 11 mg/zi. Asigură dezvoltarea eficientă și formarea celulelor sangvine și previne anemia feriprivă. Acest mineral este un component vital al hemoglobinei, partea celulelor sagvine roșii ce transportă oxigenul în organism. Este important ca sursele sănătoase de fier să fie introduse de la 6 luni.

Sursele alimentare de fier includ laptele matern, formulele de lapte, carnea, ficatul, legumele, cerealele integrale și fortificate cu fier. Fierul din alimente este întâlnit în două forme majore: fierul HEME (din alimente de natură animală, carne, ficat, pui, pește) și fierul non-HEME (din laptele matern, formulele de lapte, legume, fructe și leguminoase). Pentru copiii în vârstă de până în 12 luni sunt recomandate formulele de lapte fortificate cu fier (10-12 mg/l). Laptele de vacă, de capră sau de soia conține mult mai puțin fier și se absoarbe mai greu.

Zinc

Doza recomandată zilnic de zinc pentru 6-12 luni este de 3 mg/zi. Zincul este un mineral ce ajută la formarea proteinelor, la formarea sângelui, creșterea și dezvoltarea țesuturilor, percepția gustului și sănătatea sistemului imunitar.

Copiii își aduc aportul de zinc din laptele matern, formulele de lapte, carne, ficat, gălbenuș de ou, brânză, iaurt, legume, cereale. După 6 luni laptele matern nu mai asigură doza necesară de zinc singur, fiind necesare și alte surse alimentare.

Fluor

Doza zilnică recomandată de fluor pentru 6-12 luni este de 0,5 mg/zi. Fluorul nu este considerat un mineral esențial, însă are beneficii asupra organismului, printre care reducerea susceptibilității dinților la carii.

Fluorul este întâlnit în concentrații reduse într-o gamă variată de produse animale sau vegetale, dar și în sursele de apă minerală naturală și formulele de lapte. Laptele matern conține o cantitate redusă de fluor.

Sodiu

Sodiul este un mineral ce menține echilibrul apei în organism, reglează volumul sângelui și asigură funcționarea corectă a membranelor celulare și a altor țesuturi. Copiii născuți la termen și sănătoși primesc doza necesară de sodiu din laptele matern și din formulele de lapte. Necesarul de sodiu la copii variază între 100-200 mg/zi. Sarea nu trebuie adăugată în alimentația copilului la această vârstă.

Apa

Apa este necesară în alimentația copiilor pentru că reglează temperatura corpului, transportă nutrienții și produșii metabolismului, reglează metabolismul celular și funcționarea normală a rinichilor. Surse de apă pentru copii sunt reprezentate de laptele matern sau formulele de lapte preparate, dar și alimentele complementare. În perioada 9-12 luni se recomandă un aport total de lichide de 120-140 ml/kg pe zi. (8, 9)

Alimente nerecomandate copiilor sub 12 luni

Lapte de vacă

Laptele de vacă nu ar trebui administrat copiilor mai mici de 1 an deoarece nu conține toate vitaminele și mineralele de care copilul are nevoie. În plus, laptele de vacă are o cantitate crescută de proteine, sodiu și potasiu care poate fi dăunătoare pentru copil.

Băuturi îndulcite

Sucul de fructe nu este recomandat bebelușilor, fiind mai indicate fructele. Dacă totuși vreți să-i dați copilului suc de fructe, optați pentru cel diluat cu părți egale de apă, limitând cantitatea la 120 ml/zi. Băuturile îndulcite sau acidulate sunt interzise copiilor la această vârstă.

Miere

Mierea poate conține spori ai unor bacterii ce pot cauza botulism. După 1 an, copilul este mai puțin susceptibil la această bacterie.

Sare și zahăr

În alimentele copilului nu trebuie să adăugați sare sau zahăr. Alimentele procesate ar trebui evitate deoarece este foarte posibil să conțină aceste două ingrediente. Sarea poate fi dăunătoare pentru sistemul renal al copilului iar un consum ridicat de zahăr poate favoriza apariția problemelor dentare.  (5, 6)
Bibliografie:
(1) Feeding Your Baby: 6–12 Months, link: https://thrive.kaiserpermanente.org/care-near-you/northern-california/gsaa/wp-content/uploads/sites/18/2015/11/KP-Kids-Healthy-Eating-Activity-Ages-6-12_tcm28-199972.pdf
(2) Nutrition for babies 6-12 months, link: http://www.ronesca.com/nutrition-babies-6-12-months
(3) Nutritional Requirements Throughout the Life Cycle: Infancy and Early Childhood, link: http://www.nutritionmd.org/health_care_providers/general_nutrition/lifetime_childhood.html
(4) Food and Nutrition Board, National Academy of Sciences-National Research Council, link: www.cfsan.fda.gov
(5) Foods not suitable for babies under 12 months of age , link: http://www.ngala.com.au/files/files/129_Foods_not_suitable_for_under_12_months.pdf
(6) Infant Nutrition, link: http://www.nutritionaustralia.org/sites/default/files/Infant%20Nutrition_Printable%20PDF.pdf
(7) Effect of dietary cholesterol on cholesterol synthesis in breast-fed and formula-fed infants, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8409771
(8) Nordic Nutrition Recommendations 2012, link: https://www.norden.org/en/theme/nordic-nutrition-recommendation/nordic-nutrition-recommendations-2012
(9) Nutritional needs of infants, link: https://www.cdph.ca.gov/programs/wicworks/Documents/Therapeutic%20Formula/WIC-TF-AAP-Chapter1-NutritionalNeeds.pdf
Alte articole:
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Îngrijirea copiilor

Totul despre îngrijirea copilului, in fiecare etapa a vieții sale: nou-născut, sugar, copil mic.

Alimentație

Alăptare, diversificare și principii de alimentație corectă a bebelușului și a copilului mic.

Somnul la copii

Despre fazele somnului la bebeluși, necesarul de somn și cum trebuie educat copilul pentru un somn fără probleme.

Dezvoltarea normală a copilului

Această secțiune răspunde la întrebarea: Bebelușul meu este normal din punct de vedere fizic și neurologic?

Educația copiilor

Informatii bazate pe surse oficiale si dovezi stiintifice privind modul in care trebuie sa te comporti cu copilul tau.

Ghiduri

Aici veti gasi o serie de scheme si liste ce contin cele mai importante recomandari privind ingrijirea si educatia copilului.

Afecțiuni întâlnite la copii

Informații complete despre cele mai frecvente boli ale bebelușilor și copiilor mici prezentate pe înțelesul părinților.

Articole recente:
Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp