Răsplătirea copiilor cu mâncare poate duce la un comportament alimentar pe fond emoțional
Actualizat la 14-04-2016, 69 vizualizări
Atunci când sunt mici, mulți copii sunt răsplătiți cu „ceva dulce” dacă îndeplinesc o cerință sau realizează o activitate. Părinții care practică răsplătirea cu alimente a copiilor, le pot implementa acestora involuntar un comportament de reglare a emoțiilor prin consum alimentar, conform unui studiu longitudinal publicat în jurnalul Pediatrics.
Rata obezității la copii și riscurile asociate sunt în continuă creștere, lucru care atrage atenția asupra tipurilor de alimente consumate de către aceștia și necesitatea aplicării practicilor alimentare sănătoase.
Studiul s-a axat pe observarea modului în care părinții foloseau mâncarea pentru a le arăta copiilor afecțiune și pentru a-i răsplăti la vârsta de 3-5 ani. Ulterior, cercetătorii au monitorizat copiii până la vârsta de 5-7 ani pentru a analiza dacă practicile alimentare anterioare au influențat într-un anumit fel alimentația ulterioară a copilului.
Au analizat dacă cei mici aveau tendința de a consuma diverse gustări sau de a se juca atunci când erau stresați. Rezultatele au indicat că acei copii ai căror părinți apelau în trecut la recompense alimentare au dezvoltat în majoritatea cazurilor un comportament alimentar pe fond nervos, apelând la refugiul în alimente ca rezolvare pentru diferite situații stresante.
Copiii învățați să folosească alimente pentru a-și controla sau regla emoțiile au tendința de a continua acest comportament și în viața adultă, asociind mâncarea cu sentimentul de reducere a stresului și însușindu-și acel comportament alimentar din copilărie. În plus, când o persoană se confruntă cu situații stresante are tendința de a mânca în special alimente cu un aport caloric ridicat, alimente bogate în grăsimi, zahăr sau sare.
„Trebuie să evităm să utilizăm alimente (în special cele bogate în grăsimi, zahăr sau sare) ca metodă de încurajare, recompensare sau ca modalitate de a calma un copil când este supărat. Rezultatele studiilor inițiale au arătat că aceste practici duc la deprinderea unui comportament alimentar emoțional de către copil, care atrage după sine numeroase probleme de sănătate”, menținează coordonatoarea studiului, Dr. Claire Farrow, lector senior în psihologie la Universitatea Aston (Marea Britanie).
Sunt necesare studii suplimentare pentru a identifica importanța acestor descoperiri asupra comportamentului alimentar pe termen lung, însă până acum studiile sugerează că preferințele alimentare ale copilului și comportamentul alimentar se formează din primii ani de viață, în special din modul în are aceștia sunt hrăniți și învățați să folosească mâncarea.
Sursa: Science Daily
Rata obezității la copii și riscurile asociate sunt în continuă creștere, lucru care atrage atenția asupra tipurilor de alimente consumate de către aceștia și necesitatea aplicării practicilor alimentare sănătoase.
Studiul s-a axat pe observarea modului în care părinții foloseau mâncarea pentru a le arăta copiilor afecțiune și pentru a-i răsplăti la vârsta de 3-5 ani. Ulterior, cercetătorii au monitorizat copiii până la vârsta de 5-7 ani pentru a analiza dacă practicile alimentare anterioare au influențat într-un anumit fel alimentația ulterioară a copilului.
Au analizat dacă cei mici aveau tendința de a consuma diverse gustări sau de a se juca atunci când erau stresați. Rezultatele au indicat că acei copii ai căror părinți apelau în trecut la recompense alimentare au dezvoltat în majoritatea cazurilor un comportament alimentar pe fond nervos, apelând la refugiul în alimente ca rezolvare pentru diferite situații stresante.
Copiii învățați să folosească alimente pentru a-și controla sau regla emoțiile au tendința de a continua acest comportament și în viața adultă, asociind mâncarea cu sentimentul de reducere a stresului și însușindu-și acel comportament alimentar din copilărie. În plus, când o persoană se confruntă cu situații stresante are tendința de a mânca în special alimente cu un aport caloric ridicat, alimente bogate în grăsimi, zahăr sau sare.
„Trebuie să evităm să utilizăm alimente (în special cele bogate în grăsimi, zahăr sau sare) ca metodă de încurajare, recompensare sau ca modalitate de a calma un copil când este supărat. Rezultatele studiilor inițiale au arătat că aceste practici duc la deprinderea unui comportament alimentar emoțional de către copil, care atrage după sine numeroase probleme de sănătate”, menținează coordonatoarea studiului, Dr. Claire Farrow, lector senior în psihologie la Universitatea Aston (Marea Britanie).
Sunt necesare studii suplimentare pentru a identifica importanța acestor descoperiri asupra comportamentului alimentar pe termen lung, însă până acum studiile sugerează că preferințele alimentare ale copilului și comportamentul alimentar se formează din primii ani de viață, în special din modul în are aceștia sunt hrăniți și învățați să folosească mâncarea.
Sursa: Science Daily
Bibliografie:
Rewarding children with food could lead to emotional eating, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2016/04/160412090707.htmAlte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
