Proteinele din laptele matern sunt responsabile de abundența bacteriilor benefice în intestinul bebelușilor

În peste 320 de milioane de ani de evoluție a mamiferelor, laptele matern a fost adaptat pentru a satisface toate nevoile fiziologice ale bebelușilor. Acesta nu conține doar nutrienți, ci și hormoni, antimicrobiene, enzime digestive și factori de creștere. Multe dintre proteinele din laptele matern, cum ar fi cazeina și proteinele membranei globulelor de grăsime din lapte, nu sunt doar surse de energie și blocuri moleculare, ci stimulează și direct imunitatea, cel puțin în condiții preclinice.
Similar, microbiomul intestinal, compus din bacterii, arhee și fungi, joacă un rol vital în reglarea sistemului imunitar. Acest lucru face posibil ca funcția de stimulare a imunității a proteinelor din laptele matern să fie dublă: nu doar prin stimularea directă a sistemului imunitar, ci și indirect, prin reglarea abundenței microbilor intestinali care, la rândul lor, afectează imunitatea.

Un studiu recent realizat de cercetători chinezi și publicat în revista Frontiers in Microbiology a descoperit primele dovezi pentru funcția indirectă de reglare a imunității a proteinelor din laptele matern. Autorii au arătat că variația în compoziția proteinelor din laptele matern între mame explică o mare parte din variația abundenței microbilor benefici din intestinul bebelușilor lor, sugerând un rol regulator al acestor proteine asupra funcției imune a microbiomului intestinal la oameni.

Studiul a examinat asocierea dintre compoziția proteinelor din laptele a 23 de mame chineze și diversitatea și abundența microbilor benefici din scaunul bebelușilor lor. Tehnicile utilizate au inclus cromatografia lichidă de înaltă performanță cuplată cu spectrometria de masă și secvențierea rRNA. Cercetătorii s-au concentrat pe nouă proteine din lapte, inclusiv osteopontina, lactalbumina și κ-cazeina, deoarece acestea au fost recent descoperite ca beneficiind dezvoltarea timpurie a bebelușilor.

Concentrația de proteine în laptele matern a fost de 1,6% la 42 de zile după naștere și de 1,2% la trei luni după naștere. Cele mai abundente proteine au fost cazeina, α-lactalbumina și lactoferina. Microbiomul intestinal al bebelușilor era compus în principal din genurile bacteriene Bifidobacterium, Escherichia, Streptococcus și Enterobacter.

Cercetătorii au găsit cele mai puternice asocieri între concentrațiile de proteine din laptele matern și două bacterii benefice care erau relativ rare în microbiomul intestinal al bebelușilor: Clostridium butyricum și Parabacteroides distasonis. De exemplu, variația în concentrația de κ-cazeină din laptele matern explica o mare parte din variația în abundența de C. butyricum în intestinul bebelușilor lor.

Rezultatele studiului sugerează că proteinele specifice din laptele matern pot influența abundența anumitor microbi intestinali la sugari, având un rol important în dezvoltarea timpurie a imunității și a metabolismului. Cu toate acestea, autorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili un efect cauzal direct.

sursa: News Medical
foto: Frontiers