Primii pași ai bebelușilor sunt influențați de gene: noi descoperiri genetice leagă mersul de dezvoltarea cerebrală și performanțele școlare
Un studiu publicat în mai 2025 în revista Nature Human Behaviour, coordonat de cercetători de la University of Surrey, a identificat 11 markeri genetici asociați cu vârsta la care copiii încep să meargă. Este primul studiu de o asemenea amploare care arată clar că genetica joacă un rol important în atingerea acestui moment definitoriu în dezvoltarea copilului. Cercetarea s-a bazat pe analiza genomică a peste 70.000 de sugari de origine europeană, devenind astfel una dintre cele mai solide dovezi că mersul nu este determinat exclusiv de factori de mediu.
Context
Mersul independent este una dintre cele mai vizibile etape ale dezvoltării motorii timpurii. În general, majoritatea copiilor fac primii pași între 8 și 24 de luni, o perioadă largă ce reflectă variabilitatea naturală.
Până acum, părinții și pediatrii au pus această variabilitate în mare parte pe seama factorilor externi: tipul de stimulare, poziționarea în familie, sănătatea sau condițiile de mediu. Studiul actual demonstrează însă că, asemeni altor trăsături precum înălțimea sau temperamentul, și mersul are o componentă genetică clară.
Despre studiu
Design și metodologie
-
Studiul a fost realizat printr-o meta-analiză genomică la scară largă, pe un eșantion de peste 70.000 de sugari
-
Analiza a identificat 11 variante genetice asociate cu vârsta la care bebelușii încep să meargă
-
Participanții proveneau din mai multe țări europene, cu contribuții semnificative din Marea Britanie, Olanda și Norvegia
-
Proiectul a beneficiat de sprijinul Simons Foundation for Autism Research Initiative și de finanțări naționale și internaționale
Rezultate cheie
1. Influența genetică asupra mersului
-
Aproximativ 25% din variația în momentul în care bebelușii încep să meargă se datorează factorilor genetici
-
Restul de 75% este influențat de factori de mediu, sănătate și întâmplare
„Este important ca părinții să știe că mersul mai devreme sau mai târziu nu înseamnă neapărat că ceva este în neregulă. Uneori, este doar o expresie a profilului genetic al copilului,” a declarat Dr. Anna Gui, coautoare a studiului.
2. Legături cu dezvoltarea creierului și performanțele cognitive
-
O parte dintre genele implicate în mers sunt implicate și în dezvoltarea cortexului cerebral, în special în nivelul de girificație (pliurile creierului)
-
În mod surprinzător, mersul mai târziu (dar în intervalul tipic) a fost asociat genetic cu:
-
Risc mai mic de tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD)
-
Performanțe academice mai bune și nivel educațional mai înalt
-
3. Implicații pentru diagnostic și intervenție
„Descoperirea acestor gene ne oferă noi ținte pentru cercetarea biologică a dezvoltării motorii și poate contribui la sprijinirea copiilor cu întârzieri motorii sau dificultăți de învățare,” a afirmat prof. Angelica Ronald, cercetătoare principală.
Concluzii
Acest studiu oferă o nouă perspectivă asupra dezvoltării copilului, demonstrând că momentul în care bebelușii încep să meargă este influențat nu doar de mediu, ci și de bagajul genetic. Identificarea markerilor genetici relevanți deschide calea către:
-
Înțelegerea mai profundă a corelațiilor dintre dezvoltarea motorie și cognitivă
-
Clarificarea unor riscuri asociate cu tulburările neurodezvoltării
-
Reducerea anxietății parentale, în special în cazurile în care mersul întârzie ușor
„Este o etapă importantă, dar variabilitatea este normală. Dacă există îngrijorări reale, părinții ar trebui să discute cu medicul, dar o întârziere ușoară nu este neapărat un semnal de alarmă,” a adăugat prof. Ronald.
Genome-wide association meta-analysis of age at onset of walking in over 70,000 infants of European ancestry.
Nature Human Behaviour.
doi.org/10.1038/s41562-025-02145-1
Image by freepik
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
