Presiunea academică în adolescență, asociată cu depresia și comportamentele de auto-vătămare ulterioare

Un studiu realizat la Universitatea din Cardiff și publicat în februarie 2026 a analizat relația dintre presiunea academică la vârsta de 15 ani și simptomele depresive și auto-vătămarea de la adolescență până la începutul vieții adulte, cercetarea arătând că nivelurile mai ridicate de presiune școlară se asociază cu un risc crescut și persistent de afectare a sănătății mintale.

Rezumat

• Presiunea academică mai mare la 15 ani s-a asociat cu simptome depresive crescute între 16 și 22 de ani.

• Fiecare creștere cu 1 punct a presiunii academice a determinat o majorare cu 0,43 puncte a scorului depresiv după ajustări complete.

• Riscul de auto-vătămare a crescut cu 8% pentru fiecare punct suplimentar de presiune academică.

• Asocierea cu depresia a fost cea mai puternică la 16 ani, dar a persistat până la 22 de ani.

• Rezultatele sugerează că presiunea academică reprezintă un factor de risc modificabil, relevant pentru intervențiile școlare și de sănătate publică.

Context

Depresia și auto-vătămarea reprezintă probleme frecvente de sănătate mintală care debutează adesea în adolescență, cu o creștere a prevalenței în ultimele două-trei decenii, în special la fete. Identificarea factorilor de risc modificabili este esențială pentru dezvoltarea intervențiilor preventive.

Presiunea academică — definită prin frica de eșec, volumul mare de muncă, așteptările părinților și profesorilor, competiția pentru rezultate și îngrijorarea față de viitor — a fost frecvent raportată de adolescenți ca sursă majoră de stres. Studiile anterioare au sugerat asocieri cu depresia, anxietatea și comportamentele suicidare, însă majoritatea au fost transversale, cu eșantioane mici și fără control adecvat al factorilor de confuzie, iar cercetările longitudinale privind auto-vătămarea au lipsit.

Despre studiul actual

Design și participanți

Cercetarea a utilizat date din cohorta longitudinală britanică „Avon Longitudinal Study of Parents and Children”, incluzând adolescenți născuți în 1991–1992 și urmăriți până la vârsta de 24 de ani.

Analiza principală a inclus 4.714 participanți, dintre care:

• 57,8% fete (2.725)

• 42,2% băieți (1.989)

Scorul compozit de presiune academică la 15 ani a variat între 0 și 9, cu o medie de 5,98 ± 1,64, valorile fiind ușor mai mari la fete.

Măsurarea expunerii

Presiunea academică a fost evaluată la 15 ani prin trei itemi:

• îngrijorarea legată de finalizarea sarcinilor școlare

• presiunea familială pentru performanță

• importanța obținerii unor rezultate bune la examenele naționale

Rezultatele urmărite

• Simptome depresive evaluate între 16,5 și 22,5 ani printr-un chestionar validat (scor 0–26).

• Auto-vătămarea în ultimul an, evaluată între 16,5 și 24 de ani.

Analizele au utilizat modele multilevel liniare pentru depresie și modele logistice pentru auto-vătămare, cu ajustare pentru numeroși factori de confuzie:

• sex

• statut socioeconomic și educația părinților

• simptome depresive materne

• bullying, probleme de conduită, hiperactivitate, trăsături autiste

• performanțe școlare

• simptome depresive inițiale

Rezultate

Simptome depresive

În modelul complet ajustat:

• fiecare creștere cu 1 punct a presiunii academice a fost asociată cu o creștere de 0,43 puncte a scorului depresiv (interval de încredere 95%: 0,36–0,51).

Asocierea a variat în timp:

• 0,53 puncte la 16 ani

• 0,41 puncte la 17 ani

• 0,42 puncte la 18 ani

• 0,45 puncte la 21 ani

• 0,35 puncte la 22 ani

Nu au existat diferențe semnificative după sex, clasă socială sau severitatea simptomelor depresive inițiale.

Auto-vătămare

După ajustări complete:

• fiecare punct suplimentar de presiune academică a crescut probabilitatea de auto-vătămare cu 8%

  • raport de șanse ajustat: 1,08

  • interval de încredere 95%: 1,01–1,16

Asocierea a fost constantă între 16 și 24 de ani.

Itemii individuali au arătat că:

• îngrijorarea legată de sarcinile școlare și presiunea familială au crescut riscul

• perceperea importanței examenelor nu a fost asociată cu depresia și s-a corelat chiar cu risc mai mic de auto-vătămare, sugerând mecanisme psihologice diferite.

Interpretare și implicații

Rezultatele indică faptul că presiunea academică în timpul liceului poate contribui la apariția și persistența simptomelor depresive și a comportamentelor de auto-vătămare până la vârsta adultă tânără.

Deși efectele individuale sunt mici, impactul populațional poate fi important, având în vedere frecvența ridicată a expunerii și a tulburărilor mintale.

Posibile mecanisme includ:

• stres cronic

• perfecționism și scăderea stimei de sine

• izolare socială

• reducerea activității fizice și a somnului

• deteriorarea climatului școlar

Studiul susține dezvoltarea unor intervenții la nivel de școală și politici educaționale menite să reducă presiunea academică, precum:

• diminuarea evaluărilor cu miză mare

• programe de învățare socio-emoțională și relaxare

• promovarea obiectivelor de tip „mastery” orientate spre învățare, nu doar performanță

• implicarea familiilor în reducerea presiunii și susținerea stilului de viață sănătos