Obezitatea în rândul adolescenților din Anglia a crescut cu 50% în 15 ani
Autor: Camelia Airinei, senior editor | Actualizat la 14-04-2025, 67 vizualizări
O nouă analiză desfășurată în perioada 2008-2023 relevă o creștere semnificativă a prevalenței supraponderalității și obezității la adolescenții din Anglia. Potrivit datelor prezentate la European Congress on Obesity 2025 (Malaga, Spania), proporția adolescenților cu exces de greutate a urcat de la 22% (în 2008-2010) la 33% (în 2021-2023), marcând astfel o creștere de 50% în numai 15 ani.
Excesul ponderal în adolescență este deja recunoscut ca un factor de risc major pentru dezvoltarea multor afecțiuni cronice, atât pe termen scurt, cât și în viața adultă. Printre consecințe se numără problemele cardiometabolice (diabet de tip 2, hipertensiune arterială, steatoză hepatică), dar și tulburările de sănătate mintală. Acest tablou se agravează pe fondul:
Populația-țintă a inclus adolescenții între 12 și 17 ani, cu înregistrări repetate de IMC (indice de masă corporală). Pentru interpretarea valorilor IMC s-au utilizat curbele de creștere UK 1990, care clasifică:
Pentru o analiză mai stabilă în timp, autorii au calculat prevalențele pe trei ani consecutivi între 2008-2023, observând o creștere accentuată, mai ales după perioada pandemiei COVID-19.
Conform autorilor, 14 din cele 15 comorbidități analizate au un risc mai ridicat la adolescenții cu exces ponderal, accentuând importanța intervențiilor precoce.
Autorii subliniază nevoia urgentă de:
Ei avertizează că îmbunătățirea stilului de viață în adolescență poate avea efecte benefice de lungă durată, reducând riscul de boli cronice la vârsta adultă. Astfel, un control adecvat al greutății și promovarea unor obiceiuri alimentare și de mișcare sănătoase la adolescenți constituie investiții majore în sănătatea publică.
Excesul ponderal în adolescență este deja recunoscut ca un factor de risc major pentru dezvoltarea multor afecțiuni cronice, atât pe termen scurt, cât și în viața adultă. Printre consecințe se numără problemele cardiometabolice (diabet de tip 2, hipertensiune arterială, steatoză hepatică), dar și tulburările de sănătate mintală. Acest tablou se agravează pe fondul:
- Creșterii consumului de alimente ultraprocesate și bogate în calorii
- Stilului de viață sedentar, amplificat de utilizarea excesivă a ecranelor
- Somnului inadecvat și apariției tulburărilor emoționale
- Disparităților socioeconomice, ce pot limita accesul la activități fizice și la opțiuni alimentare sănătoase
Despre studiu
Studiul a fost condus de o echipă de cercetători din Marea Britanie, condusă de dr. Dinesh Giri (Bristol Royal Hospital for Children) și dr. Senthil Senniappan (Alder Hey Children's Hospital), folosind date colectate prin:- CPRD (Clinical Practice Research Datalink) – date din asistența medicală primară, care acoperă aproximativ 20% din practicile din toată țara
- Hospital Episode Statistics – date despre internările în spitale
Populația-țintă a inclus adolescenții între 12 și 17 ani, cu înregistrări repetate de IMC (indice de masă corporală). Pentru interpretarea valorilor IMC s-au utilizat curbele de creștere UK 1990, care clasifică:
- Supraponderea ≥ percentila 91
- Obezitatea ≥ percentila 98
- Greutate normală ≥ percentila 2 și < percentila 91
Pentru o analiză mai stabilă în timp, autorii au calculat prevalențele pe trei ani consecutivi între 2008-2023, observând o creștere accentuată, mai ales după perioada pandemiei COVID-19.
Analiza riscurilor și comorbidităților
Pe lângă estimarea prevalenței, cercetătorii au examinat riscul de apariție a unor afecțiuni asociate la adolescenții cu exces de greutate față de cei cu greutate normală. Printre cele 15 comorbidități investigate s-au numărat:- Tulburări cardiometabolice (diabet de tip 2, prediabet, steatoză hepatică, dislipidemii)
- Tulburări endocrine (ex. sindromul ovarelor polichistice – SOP)
- Sindrom de apnee în somn (obstructive sleep apnoea)
- Probleme de sănătate mintală
Rezultate principale
- Prevalența supraponderalității și obezității a crescut de la 22% (2008-2010) la 33% (2021-2023), ceea ce înseamnă o creștere de 50% într-un interval de 15 ani.
- O tendință de agravare mai rapidă s-a observat în perioada post-pandemie.
- Aproximativ o treime dintre adolescenții cu exces de greutate proveneau din zone socioeconomice defavorizate – un procent semnificativ mai mare decât la cei cu greutate normală.
- Comorbiditățile mentale, fizice și cardiometabolice au fost mai frecvente la cei cu obezitate față de cei cu suprapondere, iar cele mai mici rate au fost la cei cu IMC normal.
- Riscul de:
- Apnee obstructivă de somn: de 3 ori mai mare la supraponderali și 8 ori mai mare la obezi
- Diabet de tip 2: de 3 ori mai mare la supraponderali și 11 ori mai mare la obezi
- Steatoză hepatică: de 3 ori mai mare la supraponderali și 12 ori mai mare la obezi
- SOP: de 2 ori mai mare la supraponderale și 4 ori mai mare la obeze
Conform autorilor, 14 din cele 15 comorbidități analizate au un risc mai ridicat la adolescenții cu exces ponderal, accentuând importanța intervențiilor precoce.
Mesaje-cheie și concluzii
Principalele concluzii trasate de autori sunt:- Incidența supraponderalității și obezității la adolescenții din Anglia a crescut semnificativ, atingând 33% în 2021-2023.
- Tendințele crescătoare se corelează cu multiple cauze: alimentație bogată în produse ultraprocesate, inactivitate fizică, inegalități socioeconomice și probleme de sănătate mintală.
- Excesul ponderal sporește apariția precoce a comorbidităților, în special a celor cardiometabolice, riscul escaladând proporțional cu IMC.
Autorii subliniază nevoia urgentă de:
- Strategii de prevenție focalizate pe dietă sănătoasă, activitate fizică, reducerea sedentarismului
- Programe de intervenție pentru adolescenții cu indice de masă corporală crescut, pentru a evita complicațiile cronice
- Abordări multidisciplinare, ce includ nutriționiști, psihologi și specialiști în sănătate publică
Ei avertizează că îmbunătățirea stilului de viață în adolescență poate avea efecte benefice de lungă durată, reducând riscul de boli cronice la vârsta adultă. Astfel, un control adecvat al greutății și promovarea unor obiceiuri alimentare și de mișcare sănătoase la adolescenți constituie investiții majore în sănătatea publică.
Bibliografie:
European Association for the Study of Obesity
Image by freepik on Freepik
Alte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
