Obezitatea în copilărie crește riscul de boală pulmonară obstructivă cronică mai târziu în viață

Un nou studiu prezentat la Congresul European privind Obezitatea (ECO 2025, Malaga) indică faptul că menținerea unei traiectorii de greutate peste media normală în copilărie (fie sub formă de suprapondere, fie de obezitate) este asociată cu un risc crescut de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) la maturitate. Cercetarea a fost condusă de o echipă de la Centrul de Cercetare Clinică și Prevenție, Spitalul Universitar Copenhagen – Bispebjerg și Frederiksberg, Danemarca.

• BPOC este cel mai frecvent asociată cu fumatul, însă tot mai multe studii sugerează că și factori de mediu, ocupaționali sau chiar din prima parte a vieții pot favoriza apariția bolii.
• În mod tradițional, excesul de greutate și obezitatea au fost corelate cu scăderea funcției pulmonare și cu anumite forme de astm nealergic, însă legătura directă cu BPOC rămânea incertă.
• Acest studiu și-a propus să investigheze dacă supraponderea sau obezitatea în copilărie pot fi predictive pentru diagnosticarea ulterioară a BPOC.

Desfășurarea studiului

Colectarea datelor

Au fost incluse 276.747 de copii (născuți între 1930 și 1982) care au avut între 2 și 12 înregistrări de greutate și înălțime la vârstele de 6 până la 15 ani. Datele provin din Registrul de Sănătate Școlară din Copenhaga.  

Cercetătorii au folosit modelare statistică pentru a identifica cinci traiectorii distincte ale indicelui de masă corporală (IMC) în copilărie:  

• sub medie,  
• medie,  
• peste medie,  
• suprapondere,  
• obezitate.

Urmărirea participanților

• După înregistrarea parametrilor în copilărie, indivizii au fost urmăriți în registrele de sănătate daneze din 1977 până în 2022.  
• Diagnosticul de BPOC a fost luat în considerare de la vârsta de 40 de ani în sus, pentru a surprinde formele cronice ale bolii.

Analiza statistică

• S-a estimat rata de hazard (HR) pentru apariția BPOC, comparând fiecare dintre traiectoriile IMC cu cea „medie”, considerată grup de referință.  
• Rezultatele au fost evaluate separat pentru femei și bărbați.

Rezultate

Număr de cazuri de BPOC

Pe durata perioadei de monitorizare, 18.227 de femei și 15.789 de bărbați au primit diagnosticul de BPOC.

Asocierea dintre IMC în copilărie și BPOC la maturitate

Femei

• Traiectoria „peste medie” a IMC în copilărie crește riscul cu aproximativ 10% comparativ cu grupul mediu.  
• Traiectoria de suprapondere crește riscul cu 26%.  
• Traiectoria de obezitate duce la un risc cu 65% mai mare.  
•  Doar traiectoria „sub medie” a fost asociată cu un risc scăzut (cu 9%) de BPOC.  

Bărbați

• Traiectoria „peste medie” crește riscul cu 7%.  
• Supraponderea crește riscul cu 16%.  
• Obezitatea crește riscul cu 40%.

Semnificație

• O traiectorie a greutății crescută constant în anii copilăriei se asociază statistic cu un risc sporit de BPOC la vârsta adultă.  
• Efectul protector (ușor) apare doar la femeile cu traiectorii sub medie, însă nu a fost observat la bărbați.

Posibile explicații și factori de confuzie

• Autorii notează că fumatul parental și statutul socioeconomic al familiilor din copilărie nu au fost măsurate direct, deși pot influența rezultatele.  
• Cu toate acestea, efectul rămâne consecvent de-a lungul mai multor decade - perioadă în care atât obiceiurile de fumat, cât și situația socio-culturală au variat considerabil. Prin urmare, cercetătorii sugerează că excesul ponderal din copilărie pare a fi un factor de risc independent pentru BPOC.

Concluzii și implicații

• Perioada copilăriei se dovedește crucială în formarea riscului ulterior de BPOC.  
• Mai precis, menținerea unui IMC peste normal în anii de creștere și dezvoltare poate influența sănătatea pulmonară pe termen lung.
• Rezultatele sugerează importanța prevenirii și gestionării supraponderii și obezității la copii, nu doar pentru evitarea diabetului sau bolilor cardiovasculare, ci și pentru potențiala reducere a riscului de BPOC.

Mesaj central: Studiul subliniază rolul potențial al excesului de greutate din copilărie în creșterea semnificativă a riscului de BPOC la vârsta adultă, fapt care are implicații importante pentru politicile de sănătate și programele de prevenție axate pe pediatrie.