Noi cercetări pun sub semnul întrebării ce știam până acum despre plânsul copiilor

Când ești un proaspăt părinte și plânsetele bebelușului te privează de somn și îți epuizează ideile de a-l calma, este normal să cauți pe Google „când se va opri bebelușul din plâns”. Însă date noi arată că rezultatele găsite te-ar putea induce în eroare.
Plânsul reprezintă un canal de comunicare pentru bebeluși și o modalitate de a atrage atenția părinților. Dezvoltarea cognitivă și emoțională a sugarilor are loc în parametri optimi doar când aceștia obțin o reacție adecvată din partea celor care îi îngrijesc. Prin urmare, plânsul excesiv este un motiv de îngrijorare și este foarte util pentru părinți să recunoască tiparul de plâns al copilului.

Un studiu mai vechi, din 1962, axat doar pe primele 12 săptămâni de viață a bebelușului, a concluzionat că plânsul copiilor urmează un tipar, denumit „curba de plâns”. Această curbă atinge un vârf maxim în jurului săptămânei șase de viață, urmând un declin abrupt, până la un minimum, după trei luni.

Cercetătorii danezi au pus sub semnul întrebării concluziile mai vechi privind plânsul sugarilor și au folosit datele a 57 de cercetări din lumea întreagă pentru a crea două modele matematice. Niciunul dintre aceste modele nu a arătat că perioada de plâns a bebelușilor scade dramatic după cinci săptămâni de viață. Dimpotrivă, plânsul intens este obișnuit și după vârsta de șase luni.

Potrivit primului model matematic, plânsul bebelușilor atinge un maximum după săptămâna patru, iar celălalt model arată că plânsul este în cantitate mare și la un nivel stabil în primele săptămâni, după care se remarcă o scădere. Pe de altă parte, studiul a mai cocluzionat că tiparele de plâns ale copiilor variază foarte mult.

sursa: Science Daily