Nivelul scăzut de vitamina D în copilărie, asociat cu risc crescut de boli cardiovasculare aterosclerotice la vârsta adultă

Un nou studiu publicat în aprilie 2025 în European Journal of Preventive Cardiology, realizat de cercetători din Finlanda, arată că nivelurile scăzute de 25-hidroxivitamina D (25-OH-vitamina D) în copilărie sunt asociate independent cu apariția bolii cardiovasculare aterosclerotice (ASCVD) la vârsta adultă. Studiul oferă dovezi importante care susțin rolul vitaminei D ca marker de risc timpuriu pentru bolile cardiovasculare și poate influența viitoarele strategii de prevenție.

Context

Studiile observaționale realizate la adulți au arătat anterior că nivelurile scăzute de vitamina D sunt corelate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare. Într-o lucrare anterioară, aceeași echipă finlandeză demonstrase că deficiențele de vitamina D în copilărie se asociază cu creșterea grosimii intima-media a arterei carotide – un marker precoce de ateroscleroză.

Deși aceste mecanisme sugerează că vitamina D are un rol protector vascular, nu era clar dacă nivelurile scăzute în copilărie pot prezice efectiv evenimente clinice cardiovasculare în viața adultă.

Despre studiul actual

Cercetătorii au testat ipoteza că deficiența de vitamina D în copilărie ar putea reprezenta un factor predictiv timpuriu pentru boala cardiovasculară aterosclerotică. Studiul este parte a Cardiovascular Risk in Young Finns Study – o cohortă prospectivă de amploare, cu urmărire pe termen lung.

Metodologie:

• Număr participanți: 3.516 persoane

• Vârsta participanților în 1980 (momentul recoltării): între 3 și 18 ani (vârsta medie: 10,5 ani)

• Nivelul mediu al vitaminei D în copilărie: 51,3 nmol/L

• Recoltarea și analiza probelor: Probele sangvine au fost recoltate în 1980 și analizate în 2010 pentru determinarea 25-OH-vitamina D.

• Perioada de urmărire: până în 2018

• Surse de date: Registrele naționale de sănătate din Finlanda (National Health Index și Care Register for Health Care)

Au fost urmărite evenimente cardiovasculare majore (infarct miocardic, angină, accidente vasculare, revascularizări), definite conform criteriilor ASCVD.

Datele au fost ajustate pentru numeroși factori de risc din copilărie, precum:

• indicele de masă corporală (IMC)

• profil lipidic (LDL, HDL, trigliceride)

• tensiune arterială

• obiceiuri alimentare

• activitate fizică

• fumat

• statut socio-economic

S-au analizat mai multe praguri ale vitaminei D (31, 33, 35, 37, 39, 41 și 43 nmol/L) pentru a determina nivelul de asociere cu riscul de ASCVD.

Rezultate

În perioada de urmărire, 95 de participanți (2,7%) au dezvoltat un eveniment ASCVD, cu o vârstă mediană la debut de 47 ani.

Principalele constatări:

• Copiii cu niveluri ale vitaminei D sub 35 nmol/L au avut un risc mai mult decât dublu de a dezvolta ASCVD la vârsta adultă comparativ cu cei cu niveluri mai mari:

  • Raportul hazardului (HR): 2,19 [95% CI: 1,30–3,69]

• Riscurile crescute au fost observate și pentru alte praguri joase (<31, <33, <37 nmol/L).

• Asocierile au rămas semnificative statistic chiar și după ajustări multiple pentru factorii de risc din copilărie.

• Aproape 20% dintre participanți au avut niveluri sub 37 nmol/L în copilărie.

Analize suplimentare:

• Rezultatele s-au menținut în modelele cu scoruri de potrivire prin propensitate și după ajustarea pentru nivelurile de vitamina D la vârsta adultă.

• Astfel, s-a demonstrat că deficiența de vitamina D în copilărie este un predictor independent pentru boala cardiovasculară viitoare.

Mecanisme biologice propuse

Autorii au subliniat mai multe posibile mecanisme implicate:

• Receptori pentru vitamina D (VDR) sunt prezenți în endoteliul vascular.

• Vitamina D activează căi antiinflamatorii, reglează tensiunea arterială și poate încetini îmbătrânirea vasculară.

• Deficitul de vitamina D ar putea astfel să faciliteze dezvoltarea precoce a aterosclerozei.

Concluzii

Acest studiu oferă dovezi solide că nivelul scăzut de vitamina D în copilărie este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare aterosclerotice la vârsta adultă, chiar și în absența altor factori de risc tradiționali.

Implicații clinice:

• Se confirmă importanța menținerii unor niveluri adecvate de vitamina D la copii, ca măsură de prevenție cardiovasculară pe termen lung.

• Vitamina D ar putea fi integrată ca marker de risc precoce în strategiile de screening pediatric.

• Intervențiile nutriționale simple, precum suplimentarea cu vitamina D, ar putea avea beneficii semnificative asupra sănătății cardiometabolice viitoare.

Limitări

• Utilizarea de probe serice stocate timp de 30 de ani, deși vitamina D este relativ stabilă.

• Cohorta a fost etnic omogenă (populație albă europeană), ceea ce limitează aplicabilitatea la alte populații.

• Participanții sunt încă relativ tineri, iar incidența ASCVD va continua să crească în următorii ani – este nevoie de urmărire extinsă.

• Studiul este observațional – nu poate stabili o relație cauzală directă.