Modul în care metodele de naștere și mediul natural influențează sănătatea intestinală a sugarului

Un studiu recent realizat de cercetători finlandezi a investigat modul în care factorii din primele etape ale vieții influențează compoziția microflorei intestinale la sugari. Prin utilizarea secvențierii de înaltă performanță și a diferitelor metrici privind verdeața rezidențială, cercetătorii au evidențiat rolul semnificativ al mediilor verzi în determinarea diversității microbiene intestinale, în special în copilăria timpurie.
Obiectivele studiului au fost:

• (1) explorarea maturizării florei intestinale pe parcursul copilăriei,
• (2) identificarea influențelor de mediu care modifică compoziția comunităților microbiene în etapele timpurii și târzii ale copilăriei și
• (3) investigarea asocierilor dintre verdeața rezidențială și sănătatea microbiană intestinală a sugarilor.

Metodologia a implicat analiza datelor din cohorta longitudinală STEPS, care include mame finlandeze și suedeze care au născut între 2008 și 2010. Un subgrup numit „grupul de urmărire intensivă” a fost inclus în această investigație, fiind împărțit în subcohorte „timpurii” (0,5-5 luni) și „târzii” (11-17 luni). S-au colectat 1.823 de mostre fecale pentru caracterizarea microbiomului intestinal prin secvențiere 16S metagenomică.

Rezultatele cheie au arătat că:

• Sugarii născuți prin cezariană aveau o diversitate bacteriană intestinală diferită față de cei născuți pe cale vaginală, afectând colonizarea microbiană inițială. Această diferență a influențat diversitatea alfa, care măsoară bogăția și diversitatea speciilor microbiene.
• Prezența fraților și vârsta mamei au fost identificați ca influențe majore asupra diversității microbiene a sugarilor. Prezența fraților mai mari a fost asociată cu o creștere a diversității microbiene în ambele grupe de vârstă, impactul fiind mai pronunțat în copilăria târzie.
• În primele luni de viață, expunerea la medii naturale în apropierea locuinței a fost asociată cu o diversitate microbiană intestinală mai mare. Această asociere s-a limitat la diversitatea alfa și nu a influențat compoziția specifică a comunității microbiene. În copilăria târzie, timpul petrecut în aer liber a avut un impact mai mare asupra microbiotei intestinale decât proximitatea față de zonele verzi.
• S-a observat o diferență notabilă în compoziția microbiană între subcohorte. Subcohorta timpurie a fost dominată de Actinobacteriota (54%), în timp ce subcohorta târzie a fost dominată de Firmicutes (59%). Vârsta a explicat aproximativ 9% din variația la nivelul cohortei.
• Alți factori de influență: Venitul familiei, alăptarea, expunerea la antibiotice perinatale și timpul petrecut în aer liber au avut asocieri semnificative cu microbiomul intestinal, dar influența lor a fost mai redusă comparativ cu alți factori.

Aceste descoperiri subliniază importanța unei înțelegeri holistice a modului în care factorii de mediu și familiali din primele etape ale vieții pot avea efecte profunde și de durată asupra sănătății copiilor. Studiul evidențiază că factori aparent nesemnificativi, precum expunerea la natură sau prezența fraților, pot juca un rol crucial în dezvoltarea microflorei intestinale și, implicit, în prevenirea bolilor cronice netransmisibile pe termen lung.

sursa: News Medical