Modelele timpurii de creștere pot ajuta la prezicerea înălțimii adulților și a creșterii pubertale, dar nu și când va începe pubertatea
Autor: Camelia Airinei, senior editor | Actualizat la 27-02-2025, 66 vizualizări
Studiul publicat în jurnalul Pediatric Research analizează modul în care creșterea în primele etape ale vieții influențează creșterea pubertală și înălțimea finală la adulți, folosind modelul QEPS pentru a descompune procesul complex de dezvoltare. Modelul QEPS împarte creșterea într-o componentă de bază (Q), o fază specifică de creștere timpurie - ce include perioada fetală și cea a sugarilor (E) -, o fază de creștere pubertală (P) și o funcție de oprire a creșterii (S). Această abordare permite evaluarea separată a contribuției fiecărei etape la traiectoria finală a înălțimii.
Printre principalele constatări se numără faptul că mărimea la naștere și creșterea în primele luni de viață au un impact semnificativ asupra magnitudinii creșterii pubertale. Mai exact, variabilele legate de creșterea timpurie explicau între 28 și 33% din variația creșterii specifice din pubertate, iar diferențele în creșterea din primele etape contribuiau cu 37-38% din variația acestei creșteri. În plus, aceste factori timpurii, alături de creșterea din perioada copilăriei, reușesc să explice o proporție mare din variația înălțimii atinse la maturitate (peste 65%), evidențiind că creșterea prepubertală este un determinant major al staturii adulte.
Pe de altă parte, studiul a demonstrat că variabilele din primele etape ale vieții au o influență mult mai redusă asupra momentului de debut al creșterii pubertale. Modelele elaborate au reușit să explice doar aproximativ 6-9% din variația vârstei la care începe creșterea pubertală, ceea ce sugerează că factorii care determină amplitudinea creșterii în pubertate și înălțimea finală sunt diferiți de cei care influențează momentul debutului pubertar.
Rezultatele se aliniază cu ideea că, deși aspectele genetice și factorii de mediu (cum ar fi nutriția) joacă un rol esențial în reglarea creșterii, traiectoria finală a înălțimii la adulți este determinată în mare măsură de condițiile din primele etape ale vieții. Astfel, înălțimea adultă este în principal o consecință a creșterii prepubertale, iar momentul la care începe pubertatea are un impact relativ mic.
Studiul s-a bazat pe date longitudinale din cohortele GrowUp din 1974 și 1990, incluzând sute de mii de măsurători ale înălțimii, și a beneficiat de informații detaliate privind factorii de la naștere (cum ar fi mărimea la naștere, vârsta gestațională și înălțimile părinților). Această abordare a permis o evaluare precisă a contribuției fiecărei etape de creștere la rezultatul final.
În concluzie, cercetarea arată că monitorizarea creșterii în primele etape ale vieții poate oferi indicii valoroase despre potențialul de creștere pubertală și despre înălțimea finală a individului. Deși factorii care determină debutul pubertății sunt mai puțin influențați de creșterea timpurie, mărimea la naștere și ritmul creșterii în primele luni par să fie factori esențiali în stabilirea traiectoriei de creștere și, în final, a staturii adulte. Aceste rezultate subliniază importanța intervențiilor timpurii pentru a optimiza creșterea și, implicit, sănătatea pe termen lung.
Printre principalele constatări se numără faptul că mărimea la naștere și creșterea în primele luni de viață au un impact semnificativ asupra magnitudinii creșterii pubertale. Mai exact, variabilele legate de creșterea timpurie explicau între 28 și 33% din variația creșterii specifice din pubertate, iar diferențele în creșterea din primele etape contribuiau cu 37-38% din variația acestei creșteri. În plus, aceste factori timpurii, alături de creșterea din perioada copilăriei, reușesc să explice o proporție mare din variația înălțimii atinse la maturitate (peste 65%), evidențiind că creșterea prepubertală este un determinant major al staturii adulte.
Pe de altă parte, studiul a demonstrat că variabilele din primele etape ale vieții au o influență mult mai redusă asupra momentului de debut al creșterii pubertale. Modelele elaborate au reușit să explice doar aproximativ 6-9% din variația vârstei la care începe creșterea pubertală, ceea ce sugerează că factorii care determină amplitudinea creșterii în pubertate și înălțimea finală sunt diferiți de cei care influențează momentul debutului pubertar.
Rezultatele se aliniază cu ideea că, deși aspectele genetice și factorii de mediu (cum ar fi nutriția) joacă un rol esențial în reglarea creșterii, traiectoria finală a înălțimii la adulți este determinată în mare măsură de condițiile din primele etape ale vieții. Astfel, înălțimea adultă este în principal o consecință a creșterii prepubertale, iar momentul la care începe pubertatea are un impact relativ mic.
Studiul s-a bazat pe date longitudinale din cohortele GrowUp din 1974 și 1990, incluzând sute de mii de măsurători ale înălțimii, și a beneficiat de informații detaliate privind factorii de la naștere (cum ar fi mărimea la naștere, vârsta gestațională și înălțimile părinților). Această abordare a permis o evaluare precisă a contribuției fiecărei etape de creștere la rezultatul final.
În concluzie, cercetarea arată că monitorizarea creșterii în primele etape ale vieții poate oferi indicii valoroase despre potențialul de creștere pubertală și despre înălțimea finală a individului. Deși factorii care determină debutul pubertății sunt mai puțin influențați de creșterea timpurie, mărimea la naștere și ritmul creșterii în primele luni par să fie factori esențiali în stabilirea traiectoriei de creștere și, în final, a staturii adulte. Aceste rezultate subliniază importanța intervențiilor timpurii pentru a optimiza creșterea și, implicit, sănătatea pe termen lung.
Bibliografie:
Skogastierna, C., Holmgren, A., Niklasson, A., et al. Early life growth is related to pubertal growth and adult height – a QEPS-model analysis. Pediatr Res (2025), DOI – 10.1038/s41390-025-03939-9, https://www.nature.com/articles/s41390-025-03939-9Alte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
