Legătura dintre depresie și cefaleea cronică: rolul indicelui de masă corporală și al aportului alimentar de fier

Un studiu realizat în cadrul cohortei Ravansar Non-Communicable Disease și publicat în revista Scientific Reports la data de 18 decembrie 2025 a analizat relația dintre depresie și cefaleea cronică la adulți de vârstă mijlocie, explorând rolul mediator al activității fizice, indicelui de masă corporală și aportului alimentar de fier. Cercetarea arată că legătura dintre depresie și cefaleea cronică este explicată parțial prin modificări ponderale și factori nutriționali, mai degrabă decât prin activitatea fizică în sine.

Context

Depresia reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni psihiatrice la nivel global și constituie o cauză majoră de dizabilitate, afectând funcționarea emoțională, cognitivă și somatică. În paralel, cefaleea cronică este o problemă de sănătate comună, cu impact semnificativ asupra calității vieții, fiind adesea asociată cu tulburări afective.

Modelele biopsihosociale sugerează că interacțiunea dintre factori psihologici, metabolici și comportamentali joacă un rol central în apariția și menținerea cefaleei cronice. Studii anterioare au arătat că depresia se asociază frecvent cu un indice de masă corporală crescut, niveluri reduse de activitate fizică și dezechilibre nutriționale, inclusiv un aport insuficient de fier alimentar. Cu toate acestea, nu era clar dacă acești factori explică, din punct de vedere statistic, relația dintre depresie și cefaleea cronică sau dacă acționează independent.

Despre studiul actual

Analiza s-a bazat pe datele colectate în faza inițială a cohortei Ravansar Non-Communicable Disease, parte a cohortei naționale PERSIAN, desfășurată în vestul Iranului. Studiul a avut un design transversal și a inclus 9.918 participanți cu vârste cuprinse între 35 și 65 de ani, selectați prin eșantionare de conveniență.

Colectarea datelor

Informațiile au fost obținute prin interviuri față în față, utilizând chestionare electronice standardizate, și au inclus:

• date sociodemografice și clinice;

• evaluarea depresiei, stabilită prin diagnostic psihologic sau utilizarea raportată de antidepresive;

• frecvența cefaleei, cefaleea cronică fiind definită ca durere de cap prezentă cel puțin 15 zile pe lună, timp de minimum trei luni consecutive;

• activitatea fizică, evaluată prin chestionare validate și exprimată în echivalenți metabolici;

• aportul alimentar de fier, estimat prin chestionar de frecvență alimentară și tabele standardizate de compoziție a alimentelor;

• măsurători obiective ale greutății și înălțimii pentru calculul indicelui de masă corporală.

Analiza statistică

Analizele statistice au fost realizate cu programele SPSS versiunea 22 și MPLUS versiunea 8.3. Pentru evaluarea relațiilor dintre variabile s-a utilizat analiza de tip path, care a permis estimarea:

• efectului direct al depresiei asupra cefaleei cronice;

• efectelor indirecte mediate de indicele de masă corporală, aportul alimentar de fier și activitatea fizică;

• efectului total al depresiei asupra cefaleei cronice.

Modelele au fost ajustate pentru factori de confuzie relevanți, inclusiv vârsta, sexul, statutul marital și nivelul educațional.

Rezultate

Vârsta medie a participanților a fost de 47,3 ani, majoritatea fiind femei, căsătoriți și cu nivel educațional scăzut. În ansamblu, cei mai mulți nu prezentau depresie și nici cefalee cronică. La nivel populațional, participanții aveau:

• un nivel moderat de activitate fizică;

• un indice de masă corporală mediu în zona supraponderalității;

• un aport alimentar mediu de fier de aproximativ 20 miligrame pe zi.

Asocieri observate

Analizele de corelație au arătat că depresia s-a asociat semnificativ cu:

• indice de masă corporală mai crescut;

• nivel mai redus de activitate fizică;

• aport alimentar de fier mai scăzut;

• prevalență mai mare a cefaleei cronice.

Analiza de mediere

Analiza de tip path a evidențiat:

• un efect direct semnificativ al depresiei asupra cefaleei cronice (coeficient beta = 0,07, interval de încredere 95%: 0,05–0,08);

• un efect indirect semnificativ prin indicele de masă corporală (coeficient beta = 0,001, interval de încredere 95%: 0,000–0,002);

• un efect indirect semnificativ prin aportul alimentar de fier (coeficient beta = 0,002, interval de încredere 95%: 0,001–0,002);

• lipsa unui efect indirect semnificativ prin activitatea fizică, considerată ca mediator independent (coeficient beta = 0,000, interval de încredere 95%: –0,001–0,000).

Rezultatele sugerează că indicele de masă corporală crescut și aportul alimentar redus de fier, influențate de depresie, contribuie la creșterea prevalenței cefaleei cronice. Activitatea fizică, deși asociată cu depresia, nu explică direct legătura dintre depresie și cefalee, ci acționează indirect, prin relația sa cu greutatea corporală și alimentația.

Concluzii și implicații

Studiul arată că relația dintre depresie și cefaleea cronică este complexă și multifactorială. Intervențiile eficiente ar trebui să vizeze nu doar simptomatologia depresivă, ci și controlul greutății corporale și optimizarea aportului alimentar de fier, pentru a reduce povara cefaleei cronice. Deși activitatea fizică rămâne importantă pentru sănătatea generală, aceasta nu pare să fie un mediator direct în această relație specifică.

Autorii subliniază necesitatea unor studii longitudinale care să permită stabilirea relațiilor cauzale și să sprijine dezvoltarea unor strategii terapeutice integrate, care să combine abordările psihologice, metabolice și nutriționale.