Laptele matern proaspăt donat poate reduce complicațiile gastrointestinale la copiii prematuri
Laptele matern reprezintă nutriția optimă pentru nou-născuții prematuri, oferind protecție împotriva enterocolitei necrozante comparativ cu laptele praf. Atunci când laptele matern nu este disponibil, laptele matern donat, pasteurizat și stocat în bănci specializate, este utilizat pe scară largă. Totuși, durata prelungită de stocare poate modifica compoziția bioactivă a acestuia, inclusiv nivelurile de lactoferină și antioxidanți. Până în prezent, nu existau dovezi clinice clare dacă această stocare îndelungată influențează riscul de afecțiuni intestinale grave precum enterocolita necrozantă sau perforația intestinală spontană.
Atât enterocolita necrozantă, cât și perforația intestinală spontană sunt afecțiuni gastrointestinale severe, asociate cu morbiditate pe termen lung în rândul prematurilor. Diferența esențială constă în faptul că prima implică un proces inflamator difuz al intestinului, în timp ce cea de-a doua constă în perforație izolată fără inflamație extensivă. Studiul publicat în Journal of Parenteral and Enteral Nutrition a investigat dacă prematurii care au dezvoltat aceste patologii au primit lapte matern donat stocat mai mult timp decât cei care nu au dezvoltat aceste afecțiuni.
Despre studiu
Designul cercetării și populația studiată
Studiul a fost de tip caz-control și a inclus copii născuți cu vârsta gestațională sub 32 de săptămâni sau cu greutatea la naștere sub 1.700 g, internați în perioada februarie 2022 – ianuarie 2024 în secția de terapie intensivă neonatală de la Shawn Jenkins Children's Hospital (Medical University of South Carolina). Au fost incluși numai prematurii care au primit lapte matern donat și nu au primit probiotice.
Grupul de caz a fost compus din 36 de nou-născuți care au dezvoltat enterocolită necrozantă (confirmată clinic, cel puțin stadiul Bell 2A) sau perforație intestinală spontană (confirmată chirurgical sau imagistic). Grupul de control a inclus 226 de prematuri care au primit lapte matern donat, dar nu au dezvoltat niciuna dintre aceste afecțiuni până la 21 de zile de viață.
Determinarea expunerii la lapte matern donat
Durata de stocare a fost definită ca media zilelor dintre data exprimării laptelui (estimată pe baza termenului de expirare) și data administrării. Datele au fost extrase din sistemul Timeless Medical Systems și corelate cu înregistrările clinice din Epic. Pentru fiecare pacient s-a calculat durata medie de stocare a laptelui consumat, iar pentru cazuri, doar laptele matern donat administrat înainte de debutul bolii a fost inclus în calcul.
Analiza statistică
S-au utilizat teste de tip t, chi-pătrat, Mann-Whitney și regresie logistică multivariată pentru a evalua relația dintre durata de stocare a laptelui matern donat și apariția bolii. Modelele ajustate au inclus factori precum vârsta gestațională, greutatea la naștere, administrarea de steroizi antenatali, preeclampsia maternă, restricție de creștere intrauterină, sex, rasă și primirea de lapte matern matern.
Rezultate
Caracteristicile participanților
- Total participanți analizați: 262 prematuri
- Vârsta gestațională medie: 28,3 săptămâni
- Greutate medie la naștere: 1.042 g
- Rasă predominantă: afro-americană (50,8%)
- Procent gemeni: 24,4%
- Procent fete: 48%
- Steroizi antenatali: 65%
- Preeclampsie: 44%; restricție de creștere intrauterină: 39%
Durata de stocare și expunerea la lapte matern donat
- Durata medie de stocare a laptelui matern donat: 246,5 zile
- Durata de stocare în grupul de cazuri: 258,6 zile
- Durata de stocare în grupul de control: 244,5 zile (diferență semnificativă, P = 0,010)
- Număr mediu de zile cu lapte matern donat: 5 zile (interval intercuartil: 3–11)
Risc crescut asociat cu durata de stocare
În modelul multivariabil ajustat, pentru fiecare zi suplimentară de stocare a laptelui matern donat, riscul de enterocolită necrozantă sau perforație intestinală creștea cu 3,6% (interval de încredere 95%: 1,7–5,5%; P < 0,001). Această asociere a fost similară pentru cazurile de enterocolită necrozantă analizate separat: risc crescut de 3,4% per zi suplimentară (P = 0,005).
Pentru perforația intestinală spontană analizată izolat, durata de stocare a fost mai mare, dar diferența nu a fost semnificativă statistic (262 vs 245 zile; P = 0,1).
Supraviețuire fără boală
Curbele de supraviețuire au arătat că prematurii cu greutate <750 g care au primit lapte matern donat stocat peste 9 luni au avut cele mai mici șanse de a rămâne fără complicații intestinale (P < 0,001), sugerând un efect modificator important al greutății la naștere.
Interpretare
Studiul evidențiază faptul că o durată mai lungă de stocare a laptelui matern donat poate fi asociată cu o incidență crescută a enterocolitei necrozante sau a perforației intestinale spontane. Această asociere a fost mai puternică în rândul prematurilor cu greutate extrem de mică (<750 g), ceea ce sugerează că ar fi necesare ghiduri diferențiate de stocare pentru acești nou-născuți cu risc crescut.
Observațiile studiului sunt relevante în contextul în care în SUA se permite în prezent stocarea laptelui matern donat până la 12 luni, conform recomandărilor CDC. Alte țări folosesc limite mai stricte – Japonia: 6–8 luni; majoritatea băncilor de lapte din Europa: 6 luni. Acest studiu susține recomandarea CDC conform căreia „laptele stocat până în 6 luni este cel mai bun” și propune ca laptele stocat peste 9 luni să fie evitat la prematuri de greutate foarte mică.
Există mai multe limitări de luat în calcul:
- Studiu observațional unicentric cu un număr relativ mic de cazuri
- Utilizarea exclusivă a laptelui de la bănci nonprofit din SUA, posibil limitând generalizabilitatea
- Deși s-au făcut ajustări statistice, bias-ul rezidual nu poate fi complet exclus
În ciuda acestor limitări, studiul oferă dovezi preliminare valoroase care ar putea ghida revizuirea protocoalelor de stocare a laptelui matern donat, în special pentru nou-născuții cu risc crescut. Sunt necesare studii multicentrice, cu eșantioane mai mari, pentru validarea acestor rezultate.
Concluzie
Durata de stocare a laptelui matern donat poate reprezenta un factor de risc modificabil pentru dezvoltarea complicațiilor intestinale severe la nou-născuții prematuri. În special pentru copiii cu greutate la naștere sub 750 g, utilizarea laptelui matern donat stocat mai puțin de 9 luni ar putea reduce riscul de enterocolită necrozantă și perforație intestinală spontană. Aceste date susțin reevaluarea practicilor actuale de stocare a laptelui matern donat în unități de terapie intensivă neonatală din întreaga lume.
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
