Importanța contactului fizic la prematuri

Nou-născuții încep să cunoască lumea prin simțul tactil, iar ultimele cercetări privind acest aspect sugerează că primele experiențe tactile au efecte de durată asupra modului în care bebelușii, prematuri sau născuți la termen, percep ulterior mângăierile sau atingerile blânde când ajung acasă după externarea din maternitate.

O echipă de cercetători de la Nationwide Children's Hospital și Vanderbilt University Medical Center a realizat un studiu în care au măsurat răspunsul cerebral a 125 de bebeluși la atingerile blânde. Copiii erau prematuri (născuți între 24 și 36 de săptămâni gestațională) și născuți la termen (la vârsta gestațională de 38-42 de săptămâni), iar răspunsul cerebral s-a măsurat  cu ajutorul EEG-ului, înainte ca nou-născuții să fie externați din maternitate după naștere.

S-a observat că:

• prematurii aveau un răspuns cerebral mai slab la atingeri decât copiii născuți la termen;
• răspunsul la atingeri era cu atât mai puternic cu cât prematurii avuseseră mai mult contact fizic cu părinții sau personalul medical pe perioada în care fuseseră în spital;
• răspunsul cerebral la atingeri era cu atât mai slab cu cât prematurii suferiseră intervenții și proceduri medicale dureroase.

Rezultatele studiului subliniază încă o dată importanța contactului fizic blând pentru dezvoltarea senzorială normală a copiilor, iar implicațiile sunt mari pentru bebelușii prematuri, care trebuie să rămână în unitățile de îngrijire neonatală pentru perioade mai lungi de timp.

Echipa de cercetători caută noi modalități prin care prematurii din secțiile de terapie intensivă neonatală să poată beneficia de cât mai mult contact fizic pozitiv.

Studiul a fost publicat în jurnalul Current Biology.

Sursa: Medical News Today