Impactul vârstei materne, tipului de naștere și sexului copilului asupra producției și compoziției laptelui matern după nașterea prematură

Un nou studiu publicat în data de 5 mai 2025 în Scientific Reports de către un grup de cercetători spanioli investighează modul în care vârsta mamei, tipul de naștere și sexul copilului influențează volumul și compoziția nutrițională a laptelui matern în primele zile după nașterea prematură.

Context

Laptele matern produs după o naștere prematură este esențial pentru supraviețuirea și dezvoltarea optimă a nou-născuților. Comparativ cu laptele produs după nașterea la termen, acesta are:

• conținut crescut de factori imuni și molecule antiinflamatoare,

• niveluri mai ridicate de sodiu, calciu, fosfor, proteine și lipide,

• acizi grași esențiali precum DHA și acidul arahidonic, importanți pentru dezvoltarea cerebrală și retiniană.

Totuși, menținerea unei producții adecvate de lapte este adesea dificilă în cazul mamelor cu nașteri premature, mai ales din cauza separării precoce mamă-copil și stresului asociat îngrijirii neonatale intensive.

Despre studiul actual

• Studiul a fost desfășurat pe o perioadă de 2 ani în nord-vestul Spaniei.

• Au participat 45 de mame caucaziene care au născut 52 de nou-născuți prematuri.

• Toți copiii au fost născuți înainte de 32 de săptămâni de gestație sau aveau o greutate ≤ 1500 g la naștere.

• Vârsta medie gestațională a fost de 31 de săptămâni, iar greutatea medie la naștere 1375 g.

• Producția de lapte și compoziția colostrului au fost monitorizate în zilele 4, 7 și 15 postpartum.

Rezultate

Volumul de lapte

• Volumul median de lapte în ziua 4: 80 mL/zi.

• Doar 26% dintre mame au atins un volum ≥500 mL/zi până în ziua 15, considerat pragul pentru o lactație eficientă.

• Producția <140 mL/zi în ziua 4 a fost asociată cu o probabilitate foarte mare (de 95 de ori) de a nu atinge volumul de 500 mL până în săptămâna 6 postpartum.

Influența tipului de naștere

• Colostrul produs după nașterea vaginală a avut un conținut semnificativ mai mare de grăsimi în ziua 3, comparativ cu nașterile prin cezariană.

• Deși această diferență a persistat și în zilele 7 și 15, nu a fost semnificativă statistic ulterior.

• Mamele care au născut vaginal au produs mai mult lapte decât cele care au născut prin cezariană, dar diferența nu a fost semnificativă statistic.

• Posibila explicație: întârzierea alăptării după cezariană reduce legătura hormonală precoce esențială inițierii lactației.

Influența vârstei mamei

• Mamele sub 35 de ani au avut o producție medie de lapte mai mare decât cele peste 35 de ani.

• Totuși, diferența nu a fost semnificativă statistic.

Influența sexului copilului

• Studiul nu a găsit diferențe semnificative în compoziția sau volumul laptelui în funcție de sexul copilului.

• Contrar unor studii pe sarcini la termen, unde laptele pentru băieți avea conținut mai mare de carbohidrați, această tendință nu a fost observată în cazurile preterme.

Concluzii

• Volumul de lapte <140 mL/zi în ziua 4 este un predictor puternic al unei lactații insuficiente în săptămânile următoare.

• Tipul de naștere influențează compoziția colostrului în mod semnificativ doar în ziua 3, cu colostru mai gras după naștere vaginală.

• Vârsta mamei și sexul copilului nu au influențat semnificativ volumul sau compoziția laptelui în acest studiu.

• Se recomandă intervenții precoce și monitorizarea volumului extras de lapte pentru a îmbunătăți rata de succes a alăptării după naștere prematură.

Implicații

• Rezultatele sugerează nevoia unor intervenții timpurii și personalizate, cum ar fi:

  • inițierea extragerii laptelui în prima oră după naștere,

  • îngrijirea de tip kangaroo,

  • sprijin psihologic și educație pentru mamele aflate în situații de risc.