Impactul nirsevimab asupra spitalizărilor prin bronșiolită la sugari

Un studiu realizat la mai multe spitale pediatrice din Italia și publicat în Pediatric Pulmonology la 9 februarie 2026 a analizat relația dintre imunoprofilaxia cu nirsevimab și spitalizările prin bronșiolită asociată virusului sincițial respirator la sugari. Cercetarea arată o reducere substanțială a internărilor și o modificare a peisajului virologic, sugerând un impact major de sănătate publică.

Rezumat

• Internările pentru bronșiolită au scăzut cu 48% în sezonul 2024–2025 față de sezonul anterior (438 vs. 832 cazuri).

• Doar 23% dintre sugarii spitalizați primiseră imunoprofilaxie.

• Pozitivitatea pentru virusul sincițial respirator a fost mai mică la sugarii imunizați (48% vs. 73%, p < 0,0001).

• Coinfecțiile asociate virusului sincițial respirator au fost mai rare după imunizare.

• Indicatorii de severitate au fost global mai reduși, dar fără diferențe semnificative statistic între pacienții imunizați și cei neimunizați.

• S-a observat o înlocuire virală, cu creșterea detecției rinovirusului și enterovirusului.

• Rata de intubație a scăzut sub 0,5%, sugerând o evoluție clinică mai blândă.

Context

Bronșiolita reprezintă principala cauză de spitalizare la sugarii sub un an în țările cu venituri ridicate, fiind determinată predominant de virusul sincițial respirator. După perturbările epidemiologice din perioada pandemiei, incidența și severitatea au variat considerabil între sezoane, cu un vârf major în 2022–2023 urmat de normalizare în 2023–2024.

Nirsevimab, un anticorp monoclonal umanizat cu durată lungă de acțiune orientat împotriva proteinei F prefuzionale a virusului sincițial respirator, permite administrare unică sezonieră, spre deosebire de palivizumab, care necesită doze lunare și este rezervat grupurilor cu risc crescut. Introducerea progresivă a nirsevimab în Italia a creat oportunitatea evaluării impactului real asupra spitalizărilor.

Despre studiul actual

Studiul a fost retrospectiv, multicentric și comparativ, incluzând date din nouă spitale italiene și analizând sezoanele de iarnă 2019–2020 până la 2024–2025.

Participanți și variabile

Au fost incluși toți sugarii sub un an spitalizați cu diagnostic de externare de bronșiolită.
Datele colectate au cuprins:

• caracteristici perinatale și comorbidități;

• statusul imunoprofilaxiei cu nirsevimab sau palivizumab;

• rezultate virologice prin reacție de polimerizare în lanț;

• indicatori de severitate: durată spitalizare, internare în terapie intensivă, suport respirator și complicații.

Datele lipsă au fost sub 0,5%, fără imputare statistică.
Analizele au utilizat teste Chi-pătrat, t-Student, ANOVA, Kruskal–Wallis și log-rank, cu prag de semnificație p < 0,05.

Obiective

• Principal: numărul spitalizărilor pentru bronșiolită în sezonul 2024–2025 comparativ cu anii anteriori.

• Secundare: severitatea bolii și necesarul de suport respirator în funcție de imunizare.

Rezultate

Spitalizări și caracteristici demografice

În sezonul 2024–2025 au fost 438 internări, comparativ cu:

• 832 în 2023–2024

• 1161 în 2022–2023

• 700 în 2021–2022

• 43 în 2020–2021

• 512 în 2019–2020

Vârsta la internare a fost semnificativ mai mare în 2024–2025 (p < 0,0001).
23% dintre pacienți primiseră imunoprofilaxie.

Rezultate virologice

• Testare virală: 98% dintre pacienți.

• Pozitivitate virus sincițial respirator: 69% în 2024–2025, față de 84–89% în sezoanele recente premergătoare.

În panourile moleculare:

• Rinovirus: 39% (creștere semnificativă).

• Enterovirus: 13% (creștere semnificativă).

• Alte virusuri: variații minore.

Coinfecții:

• 39% total, dar proporția coinfecțiilor cu virus sincițial respirator a scăzut la 64%.

• La sugarii imunizați, coinfecția cu virus sincițial respirator a fost 13% vs. 24% la neimunizați (p < 0,0001).

Severitate clinică

Comparativ cu anii anteriori:

• Durata spitalizării mai scurtă (p = 0,00002).

• Internările în terapie intensivă: 11% vs. 17–19% anterior (p = 0,0019).

• Intubația: 0,4%, semnificativ redusă (p = 0,0007).

• Utilizarea HFNC mai redusă și durată mai scurtă.

Totuși, între pacienții imunizați vs. neimunizați nu au existat diferențe semnificative statistic privind:

• durata spitalizării (mediană 5 zile, p = 0,62);

• internarea în terapie intensivă (p = 0,10);

• necesarul de ventilație sau oxigenoterapie (p > 0,60).

Concluzii

Introducerea nirsevimab în Italia s-a asociat cu:

• scăderea majoră a spitalizărilor prin bronșiolită;

• reducerea rolului virusului sincițial respirator și apariția unui fenomen de înlocuire virală;

• diminuarea cazurilor foarte severe, inclusiv a intubațiilor.

Rezultatele susțin implementarea precoce și largă a imunoprofilaxiei pentru beneficii populaționale maxime.