Impactul alimentației copilului în primii ani de viață asupra sănătății mentale și personalității acestuia

Un studiul publicat în revista Nutrients a investigat relația dintre dieta mamei și a copilului și trăsăturile de personalitate și sănătatea mentală a copilului, cum ar fi depresia și anxietatea.
Autorii studiului au dezvoltat anterior un scor numit New Nordic Diet (NND), care ajută la determinarea gradului de conformitate cu un model alimentar sănătos.

Alimentarea copilului este considerată un eveniment interactiv important, care este asociat cu dezvoltarea socio-emoțională a acestuia. Copiii pot dezvolta probleme de sănătate mintală precum depresia și anxietatea la vârste foarte fragede, și acestea sunt mai probabile să apară la copiii expuși la deficiențe nutriționale timpurii.

Factorii cheie care influențează faza timpurie a vieții sunt nutriția și îngrijirea. Inițial, nutriția este furnizată prin formule de lapte sau laptele matern și mai târziu prin alimente nutritive, care au un impact asupra dezvoltării fiziologice a copilului. Fierul, iodul și acizii grași cu lanț lung sunt identificați ca fiind esențiali pentru o dezvoltare normală a creierului. Prin urmare, o deficiență a acestor componente în această fază critică poate duce la daune ireversibile dezvoltării cognitive și a sistemelor neuronale.

Despre studiu

Studiul s-a bazat pe date obținute din Registrul Medical de Nașteri din Norvegia (MBRN) și din Studiul norvegian al mamei, tatălui și copilului (MoBa).
MoBa este un studiu prospectiv de cohortă bazat pe populație care a recrutat participanți între 1999 și 2008. Această cohortă include aproximativ 114.500 de copii, 95.200 de mame și 75.200 de tați.
Toți participanții care au completat chestionarul de frecvență alimentară (FFQ), în jurul săptămânii gestaționale 17, au fost incluși în studiu. Un alt criteriu de includere a fost că mamele au răspuns la chestionarul respectiv când copilul avea opt ani.

Prin acest studiu au fost incluse 40.566 cupluri mamă-copil care au răspuns la chestionare la diferite perioade, adică când copilul avea șase luni, 18 luni, trei ani, șapte ani și opt ani.

Rezultate

Pe baza datelor MoBa, acest studiu a stabilit o relație robustă între dieta din primii ani de viață și trăsăturile de personalitate și a investigat asocierea între dieta timpurie și afecțiunile de sănătate mintală, în special anxietatea și depresia în copilărie. Rezultatul a arătat că copiii expuși la diete mai puțin sănătoase în primii ani de viață erau mai predispuși la simptome psihiatrice mai târziu.
Aderența mamei la dieta NND în timpul sarcinii a fost asociată cu scoruri mai joase pe scara de depresie atunci când copilul avea opt ani, dar nu s-a observat o asociere semnificativă cu anxietatea.
O dietă sănătoasă și durabilă a mamei a fost legată de scoruri mai mari pe trăsăturile de personalitate precum conștiința, extraversiunea, bunătatea și imaginația și scoruri mai mici pe neuroticism.

Concluzii

Studiul sugerează că dieta din primii ani de viață a unui copil poate avea un impact important asupra sănătății mentale și personalității acestuia, iar mama joacă un rol important în aceasta prin dieta ei în timpul sarcinii și prin alimentarea copilului în primii ani din viață. Dieta NND se prezintă ca un model alimentar sănătos care ar putea contribui la prevenirea problemelor de sănătate mintală în copilărie.