Hrănirea bebelușilor cu ouă coapte devreme ar putea preveni alergiile la ouă

Alergia la ou reprezintă una dintre cele mai frecvente alergii alimentare în pediatrie, alături de alergia la proteinele laptelui de vacă (APL) și de dermatita atopică (DA). În special, copiii cu DA moderată sau severă și/sau APL pot avea un risc mai mare de a dezvolta alergie la ou chiar la primul consum. Sensibilizarea poate să apară încă din perioada de alăptare sau prin intermediul pielii dacă există leziuni cutanate.
Diagnosticul alergiei alimentare, inclusiv alergiei la ou, necesită evaluare clinică, teste in vivo (SPT - testele prick) și in vitro (sIgE, BAT), dar și teste de provocare orală (TPO) considerate standardul de aur. Din cauza riscurilor asociate testelor de provocare, identificarea unor biomarkeri de laborator care să prezică reacțiile la TPO are o importanță deosebită.

Prognosticul alergiei la ou este, în majoritatea cazurilor, favorabil, însă există aproximativ 20% dintre copii la care se menține și în viața de adult. Între timp, teoriile recente subliniază că expunerea timpurie și regulată la proteine alimentare, mai ales în intervalul de 4-6 luni de viață, poate favoriza toleranța și reduce riscul de alergie. În cazul oului, există un interes sporit în a introduce ouă gătite la copii cu risc de alergie, fiind explorată ipoteza că oul copt ar fi mai puțin alergen, putând declanșa un proces de toleranță.

Obiectivul și proiectul studiului

Scopul principal al studiului publicat în Allergologia et Immunopathologia a fost să se evalueze dacă introducerea zilnică a oului copt la vârsta de 4-6 luni, timp de 6 luni poate preveni alergia la ou la copii cu risc (având APL și/sau DA). În plus, s-au urmărit:

• Caracteristicile clinice și imunologice ale copiilor cu APL/DA, în relație cu sensibilizarea sau alergia la ou.
• Evoluția parametrilor de laborator (ex: sIgE, rapoartele sIgE/tIgE, BAT) la copiii care au urmat o dietă zilnică cu ou copt față de cei care au continuat o dietă fără ou.

Studiul a fost realizat la Spitalul Sant Joan de Déu din Barcelona, între februarie 2019 și noiembrie 2023, sub formă de trial clinic randomizat. Au fost incluși bebeluși sub 6 luni, cu APL/DA, fără să fi consumat vreodată ou. S-au efectuat inițial (T0):

• SPT (test prick) la ou și componente (LETI Pharma, Spania)
• sIgE (ImmunoCAP) pentru ou alb, gălbenuș, ovalbumină și ovomucoid
• BAT (Basophil Activation Test) cu extract de ou pe sânge întreg
• Test de provocare orală (TPO) cu ou copt (sub formă de prăjitură tip „sponge cake” cu conținut bine definit de proteină de ou - cca 19.5 g proteină la 300 g prăjitură)

Pe baza rezultatelor TPO cu ou copt, pacienții au fost împărțiți în două grupuri:

• Grupa A: pacienții care nu au tolerat oul copt și au rămas pe dietă strictă fără ou.
• Grupa B: pacienții care au tolerat oul copt, ulterior randomizați astfel:
  • Grupa B1 - consum zilnic de ou copt timp de 6 luni
  • Grupa B2 - dietă fără ou

După 6 luni (T1), toți pacienții au efectuat un TPO cu ou fiert tare pentru a verifica dacă noua dietă (cu sau fără ou copt) influențează apariția toleranței la ou gătit.

Rezultate principale

1. Caracteristicile lotului de studiu

Din totalul de 27 de copii cu vârsta sub 6 luni (74% erau băieți):

• 16 (59%) aveau APL,
• 9 (33%) aveau DA,
• 2 (7,4%) aveau concomitent APL și DA.

Din aceștia, 19 (70,3%) au prezentat sensibilizare la ou înainte de vreun consum anterior. Dintre cei 19, 7 (36%) au reacționat la TPO cu ou copt (2 cazuri fiind reacții anafilactice).

2. Efectul consumului zilnic de ou copt asupra toleranței la ou gătit tare

Dintre pacienții care au tolerat oul copt inițial (grupa B), aceștia au fost împărțiți:

• Grupa B1 (8 pacienți): consum zilnic de ou copt 6 luni
• Grupa B2 (12 pacienți): evitarea oului 6 luni

La T1 (după 6 luni), s-a efectuat provocarea cu ou gătit tare, iar rezultatele au demonstrat:

• 100% dintre cei care au consumat zilnic ou copt (Grupa B1) au tolerat oul gătit tare la T1.
• Numai 47,4% dintre pacienții cu dietă fără ou (Grupa B2) au tolerat oul gătit tare (p = 0,012).

Chiar incluzând toți pacienții toleranți la ou copt inițial, analiza a confirmat aceeași tendință semnificativă (p = 0,042). De asemenea, nu au apărut diferențe între pacienții cu APL vs. DA privind toleranța la ou copt inițial.

3. Parametrii de laborator și predictori de reacție la TPO

• Baked egg TPO (T0): Pacienții care nu au tolerat oul copt au avut niveluri mai ridicate de sIgE pentru ou alb, gălbenuș și ovalbumină (p = 0,018; 0,045; 0,036). Toți aceștia aveau BAT pozitiv, în timp ce 42% dintre cei care au tolerat aveau BAT negativ (p = 0,062).
• Boiled egg TPO (T1): Valorile sIgE (ou alb, gălbenuș, ovalbumină, ovomucoid) au fost semnificativ mai mari la cei ce au reacționat față de cei care au tolerat (p < 0,05). De asemenea, rapoartele (sIgE / tIgE) au fost mai mari la cei care au reacționat.

90% dintre cei cu reacție la ou gătit tare aveau BAT pozitiv, în timp ce 93% dintre cei care au tolerat aveau BAT negativ (p < 0,001).

4. Evoluția IgE totale și a rapoartelor (sIgE/tIgE)

La T1, s-a remarcat creșterea generală a IgE totale (tIgE), conform literaturii (tendință normală la copii mici). În schimb, raportul ou alb/tIgE a scăzut semnificativ la grupul care a mâncat zilnic ou copt, în timp ce la grupul cu dietă fără ou valorile acestui raport s-au menținut similare (p = 0,018). Această scădere a raportului se corelează cu toleranța ulterioară la ou gătit tare.

5. Curbele ROC și puncte de cutoff

Pentru predictibilitatea reacției la TPO:

• La T0, egg white sIgE a avut o AUC = 0,907, sugerând un punct de cutoff 0,63 kU/L cu sensibilitate 100% și specificitate 75% pentru reacția la ou copt.
• La T1, s-au observat AUC bune (0,8-0,9) pentru toate componentele de ou, cu cutoff 0,4 kU/L (egg white) și 0,65 kU/L (yolk) având sensibilitate 100% și specificitate 76,5-88,2% în a prezice reacția la ou gătit tare.

Aceste valori oferă date valoroase pentru a decide cine poate fi considerat în siguranță pentru test de provocare, dar necesită validare pe eșantioane mai largi.

Concluzii și implicații clinice

• Introducerea zilnică a oului copt la copii < 6 luni cu APL și/sau DA reduce semnificativ riscul de reacție la ou gătit tare la vârsta de 1 an.
• APL și/sau DA se asociază cu sensibilizare la ou, confirmând necesitatea unor strategii de prevenție la acești copii cu risc.
• TPO cu ou copt trebuie efectuat numai în medii specializate, din cauza riscului de anafilaxie (cazuri documentate în studiu).
• BAT (Basophil Activation Test) s-a dovedit un instrument promițător de diagnostic și, practic, a arătat o concordanță ridicată cu rezultatul TPO atât pentru ou copt, cât și ou gătit tare.
• Consumul zilnic de ou copt a determinat scăderea raportului egg white sIgE/tIgE, ceea ce se corelează cu dezvoltarea toleranței la ou gătit tare.

Rezultatele, deși obținute pe un eșantion mic (27 de pacienți), confirmă ipoteza că expunerea regulată și timpurie la forme coapte de ou ajută la crearea unei toleranțe, prevenind alergia la ou în forma sa gătită (hard-boiled). Principala limitare, pe lângă mărimea eșantionului, a fost abandonul unor pacienți pe parcursul celor 6 luni de monitorizare, însă concluziile rămân semnificative și deschid perspective importante în prevenția alergiilor alimentare la copii.

Mesaj final

Odată cu creșterea incidenței alergiilor alimentare la copii, acest studiu evidențiază valoarea introducerii timpurii și repetate a oului copt în alimentația sugarilor cu risc (APL/DA). Practica ar putea avea un efect immunomodulator, reducând reacțiile ulterioare la ou gătit. Totuși, introducerea trebuie efectuată cu precauție, sub supraveghere, mai ales în contextul testelor de provocare, pentru a minimiza riscul de reacții severe. Pe termen lung, adoptarea acestei metode de prevenție poate contribui la scăderea prevalenței alergiei la ou și, implicit, la îmbunătățirea calității vieții copiilor predispuși la alergii.