Fructele pot reduce riscul de obezitate abdominală la copii
Un nou studiu realizat de profesorul Larry A. Tucker de la Brigham Young University (Statele Unite), publicat în data de 18 iunie 2025 în jurnalul Frontiers in Nutrition, evaluează asocierea dintre consumul de fructe și adipozitatea abdominală la copiii americani. Studiul evidențiază rolul esențial al fructelor în gestionarea greutății corporale la vârste fragede.
Context
Obezitatea infantilă reprezintă o criză majoră de sănătate publică în Statele Unite, afectând peste 40% dintre copii. Prevalența combinată a obezității și supraponderabilității la copii și adolescenți americani a crescut de aproape cinci ori în ultimele cinci decenii.
Aceste condiții cronice metabolice cresc semnificativ riscul de:
-
Rezistență la insulină
-
Dislipidemii
-
Hipertensiune arterială
-
Diabet zaharat de tip 2
-
Boli cardiovasculare
-
Tulburări psihologice precum depresia și anxietatea
Deși indicele de masă corporală este utilizat pe scară largă în evaluarea obezității, acesta nu diferențiază între masa grasă și masa slabă și nu reflectă distribuția grăsimii. Potrivit The Lancet Diabetes & Endocrinology Commission, circumferința abdominală și diametrul abdominal sagital oferă o imagine mai fidelă a riscurilor cardiometabolice. Consumul excesiv de alimente hipercalorice, bogate în grăsimi și sărace în apă și fibre, contribuie la acumularea de grăsime abdominală. Prin contrast, fructele sunt cele mai sărace alimente în densitate energetică, datorită conținutului ridicat de apă și fibre, și pot contribui semnificativ la gestionarea greutății corporale.
Despre studiul actual
Studiul s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ național de 1.707 copii americani cu vârste între 8 și 11 ani, recrutați prin intermediul programului National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), coordonat de Centers for Disease Control and Prevention și National Center for Health Statistics.
Metodologie
-
Evaluarea consumului de fructe: utilizarea a două reamintiri alimentare de 24 de ore. Consumul de fructe a fost exprimat ca procent din aportul total de energie zilnic, excluzând sucurile de fructe.
-
Determinarea adipozității abdominale: prin măsurători ale circumferinței taliei și diametrului abdominal sagital (înălțimea abdomenului).
-
Factori de confuzie controlați: vârsta, sexul, rasa, dimensiunea gospodăriei, anul evaluării, timpul petrecut la calculator în scop recreațional, nivelul de activitate fizică, consumul total de energie și aportul de carbohidrați, proteine, grăsimi, fibre, zaharuri și grăsimi saturate.
Rezultate
-
Dintre cei 1.707 copii:
-
27% nu au consumat deloc fructe
-
36% au avut un consum scăzut
-
37% au avut un consum moderat sau ridicat
-
-
Consumul mediu de fructe în întregul eșantion: 10% din aportul total de energie zilnică
Analiza statistică
După ajustarea pentru toți factorii de confuzie, s-au constatat următoarele:
-
Consumul mai ridicat de fructe s-a asociat semnificativ cu circumferință abdominală mai redusă și diametru sagital abdominal mai mic.
-
Reducerea diametrului sagital abdominal a fost semnificativă statistic în grupul cu consum moderat-ridicat față de cel cu consum nul.
-
Diferența în circumferința taliei a fost marginal semnificativă în modelul complet ajustat.
Analiza subgrupurilor
Asocierea favorabilă dintre consumul de fructe și adipozitatea abdominală a fost semnificativă doar în rândul copiilor care:
-
petreceau cel mult 2 ore/zi la calculator în scop recreațional
-
desfășurau minimum 1 oră de activitate fizică în cel puțin 4 zile/săptămână
Beneficiile nu au fost semnificative la copiii mai sedentari sau mai puțin activi fizic.
Concluzii și semnificație
Acest studiu a identificat o asociere inversă între consumul de fructe și adipozitatea abdominală la copiii americani între 8 și 11 ani. Efectul a fost mai pronunțat la băieți decât la fete.
Copiii care au consumat cele mai multe fructe:
-
au avut un aport mai mare de fibre, carbohidrați și zaharuri naturale
-
au avut un aport mai scăzut de grăsimi saturate
Mecanismele sugerate pentru aceste beneficii includ:
-
Densitatea energetică scăzută a fructelor, care ajută la reglarea apetitului și aportului caloric total
-
Conținutul ridicat de fibre, ce favorizează modularea microbiotei intestinale
-
Prezența unor compuși bioactivi precum vitamine, antioxidanți, flavonoide și fitonutrienți, care pot reduce inflamația, îmbunătăți sensibilitatea la insulină și regla hormonii foamei (leptina și grelina)
În contextul în care 80% dintre copiii americani nu respectă recomandările privind consumul de fructe (conform Ghidurilor alimentare pentru americani 2020–2025), autorul subliniază necesitatea implicării cadrelor medicale, educatorilor și părinților în promovarea consumului regulat de fructe în rândul copiilor.
Totuși, autorii atrag atenția că designul transversal al studiului nu permite stabilirea unei relații cauzale. Sunt necesare studii prospective sau intervenționale pentru a confirma dacă aportul ridicat de fructe determină în mod direct o reducere a adipozității abdominale.
De asemenea, distribuția etnică a participanților a fost influențată de metodologia NHANES, care supraeșantionează anumite grupuri precum copiii de origine mexicană.
Sursa imagine: https://www.freepik.com/free-photo/close-up-girl-eating-healthy-red-apple_3094586.htm
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
