Expunerea timpurie la ftalați și bisfenoli și riscul afecțiunilor alergice la copii: O analiză combinată a mai multor cohorte

Un studiu publicat în Journal of Exposure Science & Environmental Epidemiology, realizat prin agregarea datelor din patru cohorte internaționale (Australia, Canada și SUA), a evaluat relația dintre expunerea prenatală și postnatală la ftalați și bisfenoli și riscul dezvoltării astmului, wheezingului, eczemei și rinitei alergice la copiii cu vârsta sub cinci ani. Studiul a fost publicat în 2024 și reprezintă una dintre cele mai ample investigații privind aceste substanțe chimice disruptoare endocrine (EDC) și impactul lor asupra sănătății respiratorii și alergice.
Ftalații și bisfenolii sunt componente frecvent utilizate în materialele plastice, ambalaje alimentare, produse de îngrijire personală și jucării. Mecanismele prin care aceste substanțe ar putea contribui la bolile alergice includ stres oxidativ, modificări epigenetice și interferență cu semnalizarea estrogenică. Deși unele studii epidemiologice au sugerat o asociere cu astmul și alte afecțiuni alergice, rezultatele au fost contradictorii, probabil din cauza diferențelor metodologice, a momentului expunerii și a evaluării mixurilor chimice.

Despre studiu

Cohorte și participanți

Analiza a inclus date de la peste 5300 de copii, provenind din patru seturi principale de date: Barwon Infant Study (Australia), CHILD Study (Canada), HOME Study (SUA) și ECHO-wide cohorts (SUA și Puerto Rico). Au fost selectați copiii care aveau cel puțin o măsurare a expunerii urinare la ftalați sau bisfenoli în perioada prenatală sau în primii cinci ani de viață și cel puțin o evaluare a stării alergice.

Măsurarea expunerii

Expunerea a fost determinată prin analiza metabolitilor urinari, ajustați pentru diluția urinei și transformați în doze zilnice estimate raportate la greutatea corporală. Ftalații cu masă moleculară mare, cum ar fi BBzP și DEHP, precum și cei cu masă moleculară mică, alături de bisfenol A, S și F, au fost incluși în analiză. Momentul prelevării urinei a variat între trimestrele sarcinii și anii de viață ai copiilor.

Evaluarea rezultatelor

Afecțiunile alergice au fost definite prin chestionare validate și, în unele cohorte, prin evaluare clinică. Principalele rezultate monitorizate au fost astmul, wheezingul, eczema și rinita alergică, raportate până la vârsta de cinci ani.

Analiza statistică

Asocierea dintre expunere și riscul bolilor alergice a fost evaluată prin modele de regresie longitudinală cu estimarea riscurilor relative (RR) pentru fiecare substanță și pentru mixurile chimice. S-au testat efectele non-liniare, modificarea efectelor în funcție de sex și perioadele critice de susceptibilitate din timpul sarcinii.

Rezultate

Expunerea prenatală

• O creștere dublă a nivelurilor prenatale de dibutil ftalat (DBP) a fost asociată cu o creștere de 8% a riscului de astm și de 4% a wheezingului.
• Ftalații MCPP și BBzP au fost, de asemenea, asociați cu risc mai mare de wheezing și rinită alergică.
• În mod interesant, nivelurile crescute de DEHP au fost asociate cu un risc mai mic de eczemă.
• S-au observat relații non-liniare de tip U sau invers-U pentru unele substanțe (ex. DEP și eczema).

Expunerea postnatală

• Ftalații de tip BBzP, DEHP și MCPP au fost legați de o creștere cu 5–9% a riscului de wheezing.
• Aceste substanțe au prezentat asocieri inverse cu eczema, sugerând posibile efecte protectoare sau confuzii reziduale.
• Relațiile doza-răspuns au fost adesea non-liniare.

Analiza mixurilor chimice

Combinarea expunerilor la mai multe substanțe nu a evidențiat asocieri clare în perioada prenatală. Însă, în perioada postnatală, mixul chimic a fost asociat cu un risc crescut de wheezing (RR=1.14). Ftalatul MCPP a avut cea mai mare contribuție relativă la acest risc.

Diferențe pe sexe și perioade critice

Diferențele de efect în funcție de sex au fost limitate, cu excepția DEHP postnatal, care a fost asociat cu risc crescut de wheezing la fete și cu risc mai mic de rinită la băieți. În timpul sarcinii, primul trimestru a fost identificat ca perioadă de susceptibilitate, cu riscuri semnificativ crescute pentru astm și eczema la expunerea la BBzP și BPS.

Interpretare

Rezultatele sugerează că expunerea timpurie la ftalați și bisfenoli are asocieri modeste, dar semnificative statistic, cu unele afecțiuni alergice respiratorii. Relația inversă cu eczema este mai puțin clară și necesită confirmare prin studii suplimentare. Datele sprijină ipoteza că perioada prenatală, în special primul trimestru, reprezintă un interval critic în dezvoltarea căilor respiratorii și a sistemului imunitar.

Observațiile se aliniază parțial cu cercetările anterioare, dar diferențele metodologice și heterogenitatea cohortelor pot explica discrepanțele. Studiul subliniază importanța investigațiilor longitudinale cu măsurători repetate și control riguros al factorilor de confuzie.

Concluzii

Această analiză extinsă confirmă potențialul impact al expunerii la ftalați și bisfenoli asupra sănătății respiratorii a copiilor, accentuând rolul perioadelor timpurii de dezvoltare ca ferestre critice de vulnerabilitate. Totodată, rezultatele arată că relația cu eczema este complexă și poate include factori de confuzie și mecanisme biologice neelucidate. Sunt necesare studii suplimentare care să clarifice aceste legături și să evalueze eficiența intervențiilor pentru reducerea expunerii în perioada perinatală.